Campioanele de baseball din Sabaoani

Pot sa se deplaseze pana la Roman, unde o echipa de fete ambitioase si cu talent au prins din zbor ideea, mingea de baseball si cateva trofee…

Recunosc, curiozitatea a fost cea care m-a impins sa le caut pe „fetele de la baseball” si sa ajung tocmai in comuna Sabaoani, o localitate pitita pe drumul Sucevei, undeva printre dealurile molcome dintre Roman si Piatra-Neamt.

Citește și...

Busu, detalii neștiute despre momentul în care a făcut infarct după un spectacol. „Mi-a rupt cinci coaste'

Motivul pentru care Andreea Bălan a semnat cu TVR, după ce a rupt contractul cu Antena 1: „Mă simt și mă port ca un copil'

Pentru mine, baseball-ul insemna doar un joc ciudat, cu reguli greu de inteles, despre care stiam cam ce vazusem prin filme: ca e un fel de oina de-a noastra, trecuta peste Ocean si reinventata, la care americanii au adaugat casti, bate profesionale, masti cu bare de otel si manusi uriase.

RECOMANDAREA NOASTRĂ:

Alexia Eram, confesiune despre viața ei după ce Mario Fresh a vorbit iar despre despărțirea lor: „Ți se pare că nu sunt bine?”

M-am intrebat ce ai putea spune despre niste fete de 13-14 ani, care s-au apucat de un astfel de sport? Ca se distreaza si ele…, ca doar e un fel de a iesi din anonimat… Dar cand realizez ca ele chiar „traiesc” pentru sportul acesta, surpriza noutatii pe care venisem sa o vad capata alta dimensiune.

Devine ceva important, facut cu sufletul. Iar „baseball-itele”, cum le-am botezat din prima clipa pe sportivele de la „Viitorul”, devin subiecte de presa.

RECOMANDAREA NOASTRĂ:

Cum arată fiica cea mare a lui Robert Turcescu și cum își câștigă banii. Taisia are 22 de ani și a studiat în SUA

America de Sabaoani
Vazut de sus, patratul verde de iarba cosita de ceva vreme, pe care se ghicesc mai greu „cararile” catre bazele de joc, arata cumva sever, festivist si serios, ca un ginerica inaintea nuntii.

Citește și...

Mihai Trăistariu vorbește despre relația lui CRBL cu Olga Guțanu. „A divorțat de soție, a lăsat tot pentru această fată'

Motivul pentru care Andreea Bălan a semnat cu TVR, după ce a rupt contractul cu Antena 1: „Mă simt și mă port ca un copil'

Ajung la el odata cu fetele, inconjurat de chicote si de franturi de vorbe din care nu inteleg mai nimic: catcher, pitcher, slicer, baza casa, linia a doua, sau mai stiu eu cum.

Pe jucatoarele de softball, cum i se mai spune baseball-ului feminin, le vazusem inainte si le stiam numele aproape tuturor: Luiza, Adina, Otilia, Alice, vreo doua Alexandre si parca o Mihaela, dar acum aproape sa nu le mai recunosc.

Bermude stranse tare pe coapse, sepcute rosii (purtate ca sa nu le bata soarele in ochi la mingiile inalte), castile ca de motociclist si vreo trei-patru bate din aluminiu, „bandajate” cu fasii de cauciuc.

Apoi tot „harnasamentul” celei care prinde mingea: aparatorile de pe picioare, pieptarul greu cat o vesta antiglont, masca masiva din bare de metal trasa peste fata si manusa de piele, de vreo patru-cinci ori mai mare decat palma unui barbat. Arata ca o trupa de samurai plecata sa asedieze o cetate.

Inainte sa inceapa jocul, fetele saluta. Un ritual adus si el din America, peste care nu se sare, deoarece aduce ghinion. Pustoaicele se strang incruntate in cerc, isi unesc sepcile la mijloc si le lovesc in cadenta unor cuvinte greu de inteles, apoi le arunca in sus cu un strigat lung.

Coduri si strategie
Incepe jocul iar spectacolul care urmeaza este de o savoare neobisnuita care se gusta exact ca un fel de mancare bine gatita.

Este o desfasurare complexa, animata si colorata si, ca sa inteleg ce se intampla, Alice imi explica totul, cu o pasiune teribila, intr-un grai dulceag, moldovenesc: „Uitati-va, una dintre fete e la bataie, ea este batter-ul, adica incearca sa deie cu bastonul in mingea pe care o zvarle cealalta, numita pitcher.

Fata cu manusa, catcher-ul, trebuie sa prinda mingea, care vine, obligatoriu, numai intre genunchi si piept. Asa trebuie aruncata. Altfel este out”. Dau din cap, semn ca pana aici am inteles. Urmeaza insa partea mai grea: „Se arunca de trei ori.

Daca n-o putut sa loveasca sau sa prinda mingea, fata iese afara din joc si vine alta.

Ca sa poata prinde mingea si s-o pacaleasca pe cea cu bastonul, aruncatoarea face niste semne cu degetele, discret, in jos. Uitati-va colo cum face, vedeti? Arata un deget.

Va arunca tare de tot, bomba. Arata doua daca vrea s-o dea invartita, iar daca arata trei, este semn c-o da cu efect, taiata.

Numai, vedeti, si aici e o intreaga strategie. Fiindca, de fapt, una arata, si alta arunca.

Si catcher-ul ii raspunde tot prin semne, mai ales ca este in spatele celei de la bataie si nu vede semnele, dar le face asa cum s-or inteles inainte de meci.

Ii un fel de cod, ca sa nu se prinda echipa adversa, ca doar si ele stiu semnele, nu?”.

Cu o suta la ora
Inteleg incet, incet, cum se joaca baseball-ul. Sau asa imi place sa cred, ca inteleg toate regulile, pentru ca, la acest joc, spectacolul te acapareaza total.

Schimbarile rapide de directie ale loviturilor, sprinturile de jur-imprejurul terenului, prin care se urmareste scoaterea din joc a adversarelor, urmate de sliming, adica de aruncarea spectaculoasa pe burta sau pe spate, catre ultima baza, baza casa, cea din care ai plecat.

Asta inseamna un punct si este foarte important, pentru ca in baseball punctele se fac greu si scorurile nu sunt mari. 2-0, 3-1 sau ceva pe acolo… Apoi sunt culorile sclipitoare, amestecate ca intr-un carusel: mult rosu, negru, galben, verde-albastrui.

Forta si viteza aruncarilor este uluitoare, caci sunt lovituri la care mingea poate ajunge chiar si la 100 de kilometri pe ora. Pe masurate, nu pe vorbe. Apoi mai sunt combinatiile de jucatoare, mai bune si mai slabe, ordinea lor in teren.

Toate acestea sunt gandite savant, cu scheme tactice elaborate sau dictate de inspiratia de moment si de evolutia scorului. Indicatiile sunt codificate: varianta unu, varianta trei combinata cu cinci si asa mai departe, ca aproape nu intelegi nimic din pasareasca asta ciudata pentru urechile romanilor: home-run, walk, steal, strike-out, rubata…

Motai din cap, in semn de edificare, apoi verific cu atentie reportofonul, pentru a ma asigura ca s-a inregistrat corect totul („Ce-o fi aia rubata?”).

Ideea infiintarii unei echipe de baseball feminin la Sabaoani a fost a profesorului de sport Sebastian Blaj, de la Liceul „Vasile Alecsan-dri”. Dupa un stagiu de pregatire in SUA, in 1994, el s-a gandit sa extinda Federatia de baseball din Romania, cu o varianta pentru fete…

Campioanele
La prima vedere poate parea o chestie distractiva, un joc-sport pentru facut ceva miscare si atat, dar fetele, eleve la Liceul „Vasile Alecsandri”, s-au apucat de jocul acesta pur americanesc aici, intr-o comuna din inima Moldovei, numai si numai din pasiune.

Fara sa viseze la avantaje materiale, la glorie sau la bani. Si, cu toate acestea, „baseball-itele” din Sabaoani au ajuns multiple campioane nationale, in ultimii cinci ani, urcand de fiecare data pe prima treapta a podiumului.

Pentru ele acest sport este magic. Poate ca, daca cineva le-ar intreba in acest moment ce doresc sa faca mai departe, in viata, nici n-ar sti ce sa raspunda. Or mai vedea ele…

O provocare
„Nu simtim toate astea ca pe o constrangere. Ne place competitia, miscarea in aer liber, provocarea. Si asa totul devine mai usor. Aproape ca o joaca. Si regulile stricte din timpul campionatelor, si cantonamentele, ba chiar si restrictiile vietii de sportiv”, marturiseste Alice, apoi turuie aproape pe nerasuflate: „Cum este aceea sa faci rubata?

Pai uitati, e simplu: daca catcher-ul n-a prins migea si fata de la bataie, batter-ul, ajunge in baza doi cat timp mingea este in aer, data lumanare, inalt de tot, atunci cele din linia a doua vin grupat dincolo de jumatatea terenului si trebuie sa scoata catcher-ul in cel mult cinci secunde, inainte sa ajunga bazele din pozitia trei si opt… Uf! Ati inteles? Nu-i asa ca nu-i complicat?”.

Text: Adrian Ciltan; foto: Octav Nitu.

Imagini cu Raluca Bădulescu după ce s-a întors de la Asia Express 2025. Cum arată vedeta acum. „Nu aveam telefon'

Citește și următorul articol:

Eticheta in afaceri