ASTMUL NU SE IA ȘI NU SE VINDECĂ. SE ȚINE SUB CONTROL
În România, conform datelor statistice deținute de Societatea Română de Pneumologie, trăiesc aproximativ un milion de pacienți cu astm. De fapt, acest milion reprezintă cazurile cunoscute. În realitate sunt mai mulți, însă boala fiind mult subdiagnosticată, ei nu sunt cuprinși în datele oficiale.
Astmul e o boală inflamatorie cronică a căilor respiratorii cu un impact major asupra calității vieții. Cu o prevalență în creștere mai ales în rândul tinerilor (copii și adolescenți), astmul trebuie tratat ca o reală problemă prioritară de sănătate publică.
De ce este astmul subdiagnosticat? Din lipsa de educație sau neglijența celor care se confruntă cu simptomele acestei afecțiuni. Deși, e adevărat, simptomele sunt nespeci-fice și pot varia în timp, ceea ce face ca astmul să fie o afecțiune mai greu de diagnosticat.
Cum îl recunoști, cui te adresezi
Simptomul dominant al astmului este dispneea, criza de sufocare. Alte simptome includ respirație șuierătoare, presiune toracică, tuse seacă sau slab productivă, cu expectorație mucoasă, vâscoasă. În mod normal, orice persoană care se confruntă cu aceste simptome ar trebui să se adreseze medicului pneumolog, alergolog, internist sau pediatru – dacă în cauză se află un copil.
Diagnosticarea astmului presupune efectuarea obligatorie a unei spirometrii, un test care măsoară capacitatea respiratorie a pacientului, utilizat și pentru a stabili severitatea bolii și a urmări evoluția în timp. O spirometrie poate fi efectuată începând cu vârsta de 5 ani. De asemenea, este esențială și efectuarea unui consult alergologic și a unor teste alergologice pentru a identi-fica și, ulterior, pentru a putea controla factorii alergeni declanșatori.
Cel mai des întâlniți alergeni sunt praful de casă, mucegaiul, polenul, părul de animale. Există și o serie de factori non-alergenlci care pot declanșa crizele de astm precum aerul rece, ceața, fumul, fumatul activ și pasiv, refluxul gastro-esofagian, coloranții sau aditivii alimentari.
Astmul are diferite grade de severitate. Cel ușor se caracterizează prin crize rare, de mică intensitate, care se pot remite de la sine. Astmul sever, în schimb, implică crize frecvente, chiar și zilnice, care pot apărea inclusiv pe timpul nopții. Simptomele care anunță debutul unei crize sunt presiunea în piept, tusea, respirația șuierătoare. În funcție de gradul de severitate al astmului crizele pot fi chiar amenințătoare de viață.
Tratamentul astmului
Din păcate, astmul nu poate fi vindecat. Însă poate fi ținut sub control. Adulții care au fost diagnosticați cu astm în copilărie, dar care nu au mai manifestat simptome specifice astmului la vârstă adultă, trebuie să aibă în vedere faptul că boala poate reapărea oricând. Prima condiție pentru ca un pacient cu astm să-și păstreze o calitate bună a vieții este aceea de a urma întocmai tratamentul prescris de medic.
Progresul medicinei a făcut ca, astăzi, un pacient diagnosticat cu astm să poată face tot ceea ce este la îndemână și pentru un individ sănătos, inclusiv practicarea activităților sportive sau îmbrățișarea acelor profesii care implică mișcare sau care fac uz de corzile vocale, așa cum este cazul actorilor, cântăreților etc.
În tratamentul astmului terapia medicamentoasă este de două categorii: medicamente cu acțiune rapidă, bronhodilatatoarele cu acțiune scurtă, utile pentru stoparea crizelor de astm și medicamente cu rol de control, combinație de substanțe active din categoria corticosteroizilor și a bronhodilatatoarelor cu acțiune lungă, care împiedică apariția crizelor de astm și oferă un control mai bun al afecțiunii.
Practica medicală curentă are la bază prescrierea de bronhodilatatoare cu acțiune rapidă pentru tratarea crizelor de astm, mai ales în cazul pacienților cu astm ușor și a medicamentelor pe baza de corticosteroizi și bronhodila-tatoare cu acțiune lungă în cazul pacienților cu forme medii și severe ale astmului. Cei mai mulți pacienți sunt convinși că au astmul bine controlat. Există o discrepanță între felul în care pacientul înțelege modalitatea de control a astmului și frecvența, severitatea și impactul simptomelor.
De altfel, pacienții și medicii au o înțelegere diferită a controlului astmului. Studiile arată că există o încredere crescută în utilizarea bronhodilatatoarelor cu acțiune de scurtă durată în detrimentul utilizării medicației de control de tip corticosteroid. Este esențial ca pacientul astmatic să aibă întotdeauna, la îndemână, medicația recomandată de medic. De asemenea, e recomandat ca pacienții cu astm, în pregătirea pentru controlul medical regulat, să țină o evidență a crizelor de astm și a cantității de tratament administrate.
Greșeala care poate costa mult
La nivel european, între 30% și 70% dintre pacienții cu astm nu își administrează tratamentul prescris pentru tratarea inflamației căilor respiratorii și menținerea afecțiunii sub control. Aceștia se supun riscului ca pe termen lung afecțiunea să se agraveze, iar crizele de astm să devină din ce în ce mai frecvente.
,,Astmul poate fi ținut sub control cu tratamentul potrivit la momentul potrivit: terapie de fond, care se administrează zilnic, indiferent dacă pacientul manifestă sau nu simptomele specifice, și terapie la nevoie pe care pacientul trebuie să o folosească de îndată ce simte instalarea simpto-melor specifice crizei de astm.
Cu toate acestea, până la 70% dintre pacienți, în momentul în care se simt bine, aleg să renunțe la terapia de fond și folosesc tratament doar în situațiile de urgență. Riscul de agravare a bolii devine astfel unul major pentru acești pacienți', subliniază Conf. Univ. Dr. Roxana Maria Nemeş, medic primar pneumolog, medic specialist pediatru.
Campania „RESPIR' – un demers de educare și informare
Institutul pentru Dezvoltare în Sănătate și Educație (IDSE) și Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice (COPAC) au lansat recent campania RESPIR', având ca scop informarea și educația cu privire la astm, ca prioritate pentru agenda de politici publice. Inițiativei i s-a alăturat Societatea Română de Pneumologie (SRP) și Societatea Română de Alergologie și Imunologie Clinică (SRAIC). Campania ,,RESPIR' este susținută și de Caravana cu Medici şi de clubul sportiv CSM Bucureşti.
În cadrul campaniei este pusă la dispoziția publicului larg platforma de informare www.viatacuastm.ro, un instrument care să vină în ajutorul pacienților cu astm și al aparținătorilor și broșura Viața cu astm', unde cei interesați vor găsi răspunsuri la cele mai frecvente întrebări cu privire la călătoria pacientului cu astm.
,,Știm cât este de important ca pacienții care suferă de boli cronice să-și găsească sprijin în rândul altor pacienți. COPAC este o voce pentru toți pacienții cronici din România și prin intermediul acestei campanii ne-am propus să fim mai aproape
de cei 1.000.000 care trăiesc cu astm', adaugă și Radu Gănescu, Președintele COPAC.