Plante medicinale

Nalba

Nalba-mica

Sub denumirea de nalba se cunosc mai multe plante care contin principii active asemanatoare si au proprietati si indicatii similarei:

Althaea officinalis
Nnalba-mare, nalba-alba

Se folosesc florile, frunzele si radacinile.

Althaea rosea atropurpurea
Nalba-de-gradina, nalba-rosie, rujalina, trandafiri-negri

Se utilizeaza florile.

Malva glabra
Nalba de cultura

Se folosesc florile si frunzele.

Malva silvestris
Nalba-de-padure, colaceii babei, malaga

Se folosesc florile si frunzele.

Malva neglecta
Casul-popii, cas, nalba-marunta, nalba-mica

Se intrebuinteaza numai frunzele.

Principii active

Florile si frunzele: mucilagii, datorita carora au proprietati emoliente.
Radacinile: pe langa mucilagii, amidon, betaina, asparagina, substante minerale.

Proprietati:

  • emolient;
  • maturativ;
  • balsam pentru caile respiratorii;
  • usor laxativ.

Indicatii si administrare

Uz intern – macerat sau infuzie:

  • inflamatiile cailor urinare, renale;
  • inflamatiile cailor respiratorii (tuse, bronsita, laringita);
  • tulburari gastro-intestinale.

Uz extern:

  • hemoroizi, colita – clisme cu decoct (eventual, asociat cu musetel);
  • amigdalita, abcese – gargara, clatirea gurii cu infuzie;
  • furunculoza – cataplasme cu frunze infuzate;
  • micoze, inflamatii vaginale, leucuree – bai vaginale cu infuzie.

Text: Mihaela Serea

Nuc

Nuc

Juglans regia

Nucul este un arbore originar din Europa, foarte raspandit la noi, in special in zonele de deal. In cele doua Americi a fost dus de europeni, in secolul al XVII-lea.

Se folosesc frunzele si pericarpul (coaja verde a nucilor).

Principii active

Frunzele:

  • vitamina C;
  • flavonoide;
  • juglona;
  • iod;
  • hidrojuglona;
  • caroten;
  • tirozina;
  • tanin;
  • un principiu amar – juglandina.

Pericarpul:

  • juglona;
  • taninuri;
  • amidon;
  • pectine;
  • acizi organici aminati liberi;
  • substante minerale.

Pericarpul nu contine iod. Substanta care pateaza pielea este juglona.

Proprietati:

  • astringent;
  • antitoxic;
  • antimicotic, antiexematos;
  • antisudorific;
  • antidiareic;
  • antiseptic gastro-intestinal, dezinfectant renal si urinar;
  • antiinflamator;
  • antigalactogog;
  • antireumatismal;
  • antialergic;
  • cicatrizant, hemostatic;
  • emolient;
  • hipoglicemiant;
  • depurativ;
  • stimuleaza cresterea parului si trateaza afectiunile micotice ale scalpului.

Indicatii

Uz intern:

  • afectiuni alergice;
  • angina;
  • anemie;
  • ateroscleroza;
  • colici abdominale, constipatie, diaree, enterocolite, ulcer varicos;
  • diabet;
  • hemoragii;
  • hipertensiune;
  • hipertiroidie;
  • imunitate scazuta;
  • infectii strepto si stafilococice;
  • intoxicatii in special cu mercur;
  • itiaza renala;
  • rahitism;
  • toxiinfectii;
  • tuberculoza;
  • paraziti intestinali.

Uz extern:

  • abcese, afte ulcerate, furuncule;
  • acnee;
  • alopecie, matreata;
  • amigdalita;
  • dermatoze, eczeme, infectii cutanate, iritatii solare, leucoree, arsuri, micoza plantara, negi, psoriazis;
  • infectii strepto si stafilococice;
  • reumatism;
  • transpiratii excesive.

Administrare

Uz intern: infuzie sau decoct.
Uz extern: gargara, bai sau spalaturi locale cu decoct; tinctura din frunze.

Efecte adverse:

Supradozajul, consumul de frunze de nuc fara sfatul medicului dar si stationarea sub coroana nucului timp indelungat nu sunt recomandate din cauza continutului ridicat de iod si juglona care se degaja din frunzele de nuc.

Mai multe informatii, in subsectiunile Retete naturiste/Sanatate si Retete naturiste/Frumusete.

Text: Mihaela Serea