Visuri devenite realitate

Ma numesc Carolina Tanase, sunt pictorita, am 42 de ani, am o fetita… Ce putine cuvinte ca sa descrii viata unui om… Dar cat de multe lucruri se ascund in spatele lor!

Cand eram copil, mi-au placut cateva lucruri: sa construiesc case pentru papusi, sa citesc povesti cu castele si zane si sa pictez. Peisaje, cai naravasi si chipuri de oameni. Putin neobisnuit pentru varsta de cinci ani, nu? Toate acestea au crescut in timp si s-au „maturizat impreuna cu mine. Pas cu pas.

Citește și...

Răspunsul Iulianei Marciuc, după ce s-a zvonit că ea și Adrian Enache s-au despărțit, „Mulțumesc pentru interesul acordat'

Horoscop 18 mai 2026. Peștii se vor bucura de mai multă simpatie din partea celor din anturajul apropiat, iar asta le va spori confortul de zi cu zi

Am vrut sa devin un pictor celebru, eram studenta la Academia de Arte, lucram ca electronist la Fabrica de Calculatoare, ma casatorisem din dragoste, o aveam deja pe Diana, o fetita minunata, eram fericita ca imi intemeiasem o familie si-mi spuneam ca viata mi-e deschisa. Atunci au inceput sa vina loviturile, ori sa le spun semne ale sortii?

RECOMANDAREA NOASTRĂ:

Mirabela Grădinaru, eleganță discretă la toate întâlnirile de rang înalt. Accesoriul pentru care a făcut o pasiune

Am „trait' moartea clinica
Visul meu de iubire s-a rupt in bucati, cand sotul meu ne-a parasit, la putin timp dupa nasterea fetitei, iar dupa divort intreaga mea lume s-a cristalizat in jurul Dianei. Ea era mica mea papusa-minune, pentru care as fi facut orice lucru bun si careia as fi vrut sa ii daruiesc orice ar face-o fericita.

Dar toate acestea mi-au clatinat puternic increderea in oameni, in ideea de familie si in valori legate de comunicare si iubire, rani care de obicei se vindeca foarte greu si necesita multa vointa.

RECOMANDAREA NOASTRĂ:

Andreea Esca a izbucnit în lacrimi după mărturisirea Ionelei Năstase despre cancerul de sân. „M-am ridicat și am luptat”

Ma imparteam la un moment dat intre grijile casei, copil, serviciu si cursurile la facultate, eram tot timpul in miscare, cand pe un drum, cand intorcandu-ma de pe altul, fie ca erau drumuri la piata, fie la medic, pentru retetele si tratamentele fetitei. Eram o fire sportiva, chiar facusem un sport de auto-aparare la 18 ani, ca femeie eram un fel de crisalida din care se pregatea sa iasa un luptator…

Citește și...

Imagine rară cu Ion Țiriac Jr. alături de fiul lui Alexandru. Tânărul în vârstă de 18 ani seamănă perfect cu tatăl său

Horoscop 18 mai 2026. Peștii se vor bucura de mai multă simpatie din partea celor din anturajul apropiat, iar asta le va spori confortul de zi cu zi

Fizic, eram deja, insa sufleteste mai aveam de parcurs drumul regasirii de sine, caci loviturile primite de la persoanele dragi imi dadeau deseori momente de slabiciune interioara.

In anul care avea sa-mi intoarca destinul pe dos, aveam 24 de ani. Un accident cumplit, o cazatura de pe cal, urmata de o fractura cervicala si cateva minute de moarte clinica si viata mea s-a schimbat total. Nu stiu cu ce sa aseman accidentul, ca sa fie inteles cat mai profund de cel care citeste, fara sa fi trait un astfel de dezastru de nedorit pentru nimeni, oricate daruri spirituale ar primi acel om ulterior, pentru acceptarea unui astfel de destin.

E ca un bing-bang, in care se distruge o stea ca sa renasca o alta, dar prin cate chinuri se trece pentru aceasta renastere, nimeni nu-si poate imagina. Au fost momente in care am fost intre viata si moarte si nimeni nu putea sa ma ajute daca nu ma luptam pentru viata.

Omul, care este intr-un fel ca o masina ce necesita energie: daca nu o primeste de la o alta sursa, nu mai poate functiona oricat s-ar lupta. Asa era cazul meu si astfel L-am regasit pe Dumnezeu: in clipa accidentului, acolo, in camp, dupa ce imi revenisem din moarte clinica, Il rugam sa nu ma ia, sa imi redea viata pierduta.

Am reinvatat sa desenez
In primul an dupa accident, suferinta sufleteasca a fost cumplita, iar zilele de nedescris. Pe langa durerile fizice, durerea ca nimeni niciodata nu va mai avea nevoie de mine si nu ma va iubi din cauza dizabilitatii era ca un ocean fara margini…

Pentru ceilalti care ma vedeau, eram doar o fiinta in agonie, iar pentru multi, poate nu eram vazuta nici macar ca un om, din nefericire. Eu insa imi spuneam mereu ca trebuie sa-mi eliberez cumva spiritul, sa zboare, chiar daca trupul nu ma asculta, de parca nu era al meu.

Au trecut apoi trei ani in care eram precum o leguma, intoarsa de mama mea, la cate doua ore ziua si noaptea, apoi zilele in care stateam, inutila si fara putere, intr-un colt, in sufrageria apartamentului nostru cat o cutie de chibrituri si citeam sau desenam cu fetita mea incercand sa imi reeduc mana care nu mai ma asculta. Nu aveam putere nici sa strang creionul intre degete, nici sa coordonez miscarea, daramite sa pot desena proportiile unei figuri.

600 de lei pensie
Incercarile mele insa nu se sfarsisera caci, in 2004, am pierdut-o pe mama, la numai 57 de ani, la doar un an dupa ce i se declansase cancerul la san, iar putin mai tarziu si pe tata. Inainte cu doi ani sa se intample aceasta nenorocire, mama ofta si repeta mereu, ca de ar vrea Dumnezeu ar face schimb: i-ar cere ca eu sa ma ridic din scaun si ea sa moara. Si ma durea cumplit cand o auzeam.

Si acum, cand scriu, mi se umplu ochii de lacrimi si simt cum ma cuprinde o moleseala dureroasa, ca si cum s-ar scurge viata din mine, cand imi amintesc lupta ei pentru recuperarea mea, sacrificiile pe care le-a facut, impreuna cu sora mea, Fevronia, ca eu sa nu cedez si sa devin, incet-incet, omul care sunt acum.

A urmat o alta perioada de recuperare fortata, intrucat socul suferit atunci a fost cat pe ce sa ma coste viata, dar dupa ceva mai mult de doi ani am reusit sa incep sa-mi revin si de atunci, toate greutatile unei case, cresterea si educatia Dianei a cazut numai pe umerii mei.

Nu pot descrie greutatile prin care trebuie sa treaca o persoana cu dizabilitati, cu bruma de pensie de 600 de lei pe care o primeste, pentru a intretine o locuinta si un copil la scoala si imi doresc ca cei care nu traiesc aceste chinuri, nici sa nu le traverseze vreodata.

Totul inseamna bani, iar mare parte din medicamente nu ne sunt asigurate, materialele medicale mai deloc si, de multe ori, nu ma pot opri sa nu ma intreb „cum vom supravietui?. Dar, din nou, Dumnezeu cu siguranta ne va da o speranta si vom iesi invingatori.

Absolventa la 40 de ani
Toate acestea le-am asezat pe hartie. Insa nu le-am scris. Am preferat sa le pictez. Icoane mai ales. Picturile mi-au dat putere. Am inceput sa studiez acasa, am primit cateva sponsorizari pentru materiale de la cateva persoane, printre care o ilustra personalitate a lumii medicale, un om extraordinar, careia ii datorez toate realizarile mele in pictura, am inceput apoi sa expun: o expozitie personala, apoi altele de grup, cu fundatiile pentru persoane cu dizabilitati din care faceam parte, iar din 2010 m-am inscris in Asociatia Artistilor Plastici.

Intre timp am absolvit cursurile de Web Design la „Academiaonline si am inceput cursurile de Psihologie, Design Interior si Arhitectura Gradinii la Eurocor.

Diana mea a reusit sa termine liceul ca sefa de promotie, iar de trei ani se straduieste sa isi faca o cariera frumoasa, dar grea, ca artist al Circului Globus. In paralel studiaza designul vestimentar si trebuie sa spun ca, de multe ori, am trait realizarile ei si am fost mandra de ele ca si cand ar fi propriile mele impliniri.

Text: Adrian Ciltan. Foto: arhiva personala a intervievatei

Cele mai vândute colecții!

Turritella - Ediția nr. 36 (Descoperă Mineralele Pământului) 34.99 RON Cumpără acum

Stiblit - Ediția nr. 35 (Descoperă Mineralele Pământului) 34.99 RON Cumpără acum

Labradorit - Ediția nr. 34 (Descoperă Mineralele Pământului) 34.99 RON Cumpără acum

Trabant 601 de luxe – Editia nr 8 54.9 RON Cumpără acum

Trabant 601 de luxe – Editia nr 7 54.9 RON Cumpără acum

Precomanda Energia Pietrelor 84.56 RON Cumpără acum

Precomanda TITANIC 264.5 RON Cumpără acum

Reacția acidă a lui Dan Negru după Eurovision 2026: „Bulgarii au trecut la euro și au primit răsplata'. Ce a spus despre Alexandra Căpitănescu, reprezentanta României

Citește și următorul articol:

„Cel mai pretios dar este bucuria de a-mi putea invata elevii