Legea salică vs legea primogeniturii cognatice cu preferință masculină. Cum se face succesiunea la tron în funcție de fiecare lege

legea salica

Succesiunea la tronul unui stat monarhic se face după două legi: după legea salică sau după legea primogeniturii cognatice cu preferință masculină.

Ce prevede legea salică

Legea salică este o lege a francilor și datează din secolul al VI-lea. Principiile acestei legi au fost introduse în constituțiile României de dinainte de 1952, aceste principii fiind respectate în general în estul creștin-ortodox.

Conform principiului legii salice din ultima Constituție democratică în vigoare în perioada în care România era monarhie (Constituția din anul 1923), aveau drept de succesiune la tron doar descendenții de sex masculin pe linie masculină. În această Constituție exista un articol, 78, conform căruia, dacă toți reprezentanții de sex masculin ai Casei Princiare de Hohenzollern ar dispărea sau ar refuza să preia tronul, tronul ar deveni vacant.

În acest caz, ultimul rege ar avea obligația de a numi succesor un prinț străin dintr-o dinastie suverană princiară sau regală vest-europeană. Cum Regele Mihai a avut doar fiice, după părăsirea tronului de către acesta, tronul ar fi putut fi ocupat de Karl Friedrich, Prințul Moștenitor al Casei Princiare de Hohenzollern. În 2009, acesta a afirmat că nu este interesat de succesiunea la tronul României.

Liderii monarhiști români i-au cerut Regelui Mihai, în 1997, să desemneze un succesor cognatic (succesor înrudit natural) la tronul României, propunându-l pe Nicholas Medfort-Mills. Regele Mihai nu a fost de acord cu propunerea și a luptat pentru renunțarea la legea salică. În lipsa unor moştenitori pe linie masculină ai regelui, succesorul la tron era numit cel mai vârstnic dintre fraţi ori unul dintre fiii acestuia.

La sfârșitul anului 2007, Regele Mihai promulgă Noul Statut al Casei Regale, în care erau menționate noile reguli de succesiune. Astfel, „Coroana României trece de la Șeful Casei Regale la primul născut bărbat și, în lipsa unui bărbat, la prima născută femeie”. Această regulă se regăsește și la monarhiile din Spania, Monaco sau Thailanda.

Ce prevede legea primogeniturii cognatice cu preferință masculină

În 2007, Casa Regală a României adoptă, așadar, legea primogeniturii cognatice cu preferință masculină. Prin această lege, Regele Mihai a desemnat-o succesoare pe prima sa născută, Principesa Margareta.

În 2016, Regele Mihai a anunțat că se retrage oficial și și-a numit fiica cea mare Custode al Coroanei.

Iniţial, prin noul Statut al Casei Regale promulgat la sfârșitul anului 2007, pe lista succesiunii erau 10 membri ai Casei Regale:

  • ASR Principesa Moștenitoare Margareta a României, Custode al Coroanei României, fiica cea mare a Regelui Mihai
  •  ASR Principesa Elena a României, a doua fiică a Regelui Mihai
  • Nicholas Medforth-Mills, fiul Principesei Elena Nicolae (în 2015, acesta a fost exclus de pe listă şi i s-a retras și titlul de Principe al României)
  • Elisabeta Karina de Roumanie Medforth-Mills, fiica Principesei Elena
  • ASR Principesa Irina a României, a treia fiică a Regelui Mihai (în 2014, aceasta a fost exclusă de pe listă şi i s-a retras şi titlul de Principesă. Motivul care a dus la această decizie a fost condamnarea Irinei și a soțului ei pentru organizarea de lupte ilegale de cocoşi la ferma lor din Oregon. Cei doi copii ai Irinei – Michael şi Angelica Kreuger au fost, de asemenea, excluşi din linia succesiunii)
  • Michael Kreuger, fiul Principesei Irina
  • Angelica Kreuger, fiica Principesei Irina
  • ASR Principesa Sofia a României, a patra fiică a Regelui Mihai
  • Elisabeta Maria Biarneix de Laufenburg, fiica Principesei Sofia
  • ASR Principesa Maria a României, a cincea fiică a Regelui Mihai

 

Cine ar fi trebuit să fie succesorul Regelui Mihai, conform legii salice

Dacă Regele Mihai nu ar fi adoptat legea primogeniturii cognatice și ar fi menținut legea salică, niciuna dintre fiicele sale nu ar fi avut dreptul la tronul României. În acest caz, ar fi avut întâietate rudele de sex masculin din Casa de Hohenzollern. Regele Mihai nu a putut accepta, însă, ideea ca fiicele sale să piardă tronul în favoarea unui prinț german.

În consecință, în 2011, pentru a preveni eventualele pretenții ale rudelor germane, Mihai I rupe orice legătură cu Casa Princiară Hohenzollern-Sigmaringen şi schimbă numele familiei sale în “al/a României”. Totodată, renunță și la titlurile primite de la Casa Princiară Hohenzollern-Sigmaringen.

Sursa foto hepta.ro

Urmăreşte cel mai nou VIDEO incărcat pe avantaje.ro
Loading...

EVA.RO
Recomandari
Libertatea
Doctorul Zilei
Baby
Sfatul parintilor
Mai multe din Vedete-Personalitati