INTERVIU Echilibrul emoțional în lumea digitală sau cum să-ți protejezi mintea în era fake news-ului. Strategiile psihoterapeutului Irina Pălărie

25.08.2025, 09:08 .

Trăim într-o lume în care notificările, știrile false și bombardamentul informațional ne epuizează psihic și emoțional. Psihoterapeutul Irina Pălărie explică de ce conectivitatea digitală poate amplifica stresul și cum putem cultiva gândirea critică, echilibrul interior și relațiile autentice pentru a rămâne ancorați în realitate.

Irina Pălărie este psihoterapeut, coach relațional și consilier vocațional la Centrul EKA, cu o experiență de peste 25 de ani în psihologie, resurse umane, coaching transformațional și fitness mental. Folosește o abordare centrată pe resursele interioare și dezvoltarea personală, sprijinindu-și clienții să depășească obstacolele și să își atingă potențialul atât în plan profesional, cât și personal.

Statisticile arată o creștere masivă a conectivității digitale. Cum influențează acest lucru nivelul de stres al românilor?

Conform estimǎrilor, la nivelul anului 2022 în casele românilor existau 23 de milioane de telefoane mobile, în condițiile în care populația României era de 19,05 milioane de locuitori, telefonul smart fiind cea mai rapidǎ conectare la informații, la care se adaugǎ canalele media tradiționale. În afarǎ de cantitatea foarte mare de informații pe care un om obisnuit nu o pote procesa, un pericol real revine din notificǎrile intruzive și din limitarea tipului de informații la care avem acces: algoritmii platformelor de social media ne prezinta mereu acelasi gen de discurs, dându-ne senzația cǎ acesta este adevǎrul absolut.

RECOMANDAREA NOASTRĂ:

Destăinuirea emoționantă a lui Teo Trandafir: „Dacă îl chem acum, vine fără să întrebe de ce”. Cine este singurul bărbat din showbiz pe care se bazează oricând

Deși avem acces la o diversitate mult mai mare informaționalǎ, cantitatea, modul în care o consumǎm, dar și fenomenul de distorsionare a realitǎții (fake news) fac ca accesibilitatea sǎ ne încurce mai mult decât sǎ ne ajute. Psihicul nostru are nevoie sǎ știe unde se aflǎ, de repere clare, însă bombardamentul informațional nu acordǎ timpul necesar pentru a-și folosi gândirea criticǎ, de aceea ia ca atare ceea ce i se servește.

Încǎ din anul 2019 existau studii care arǎtau cǎ 98% dintre români sunt afectați de stres, denumitǎ și boala secolului. Între timp am adǎugat, pe lângǎ situația financiarǎ dificila pentru multi romani, și starea de izolare – accentuată de la pandemie – si bombardarea informaționalǎ, mai ales cea online.

RECOMANDAREA NOASTRĂ:

Horoscop Urania: 5 zodii ajutate de Jupiter să adune bani și să rezolve probleme acute în luna iulie

Izolarea fizicǎ și comunicarea precarǎ cu cei din jur, din spatele unui ecran, nu pot înlocui nevoia reală de contact uman. Toate acestea au crescut nivelul de stres și anxietate și au alimentat comportamente disfuncționale precum consumul de alcool și substanțe, jocurile de noroc, comportamentele compulsive și evadarea în idei mistice, indiferent cât de departe de realitate se află acestea.

**Irina Pălărie este psihoterapeut, coach relațional și consilier vocațional la Centrul EKA**

Care sunt pașii concreți prin care putem evita capcana dezinformării și a neîncrederii totale?

Las aici câteva puncte care ne pot ajuta în acest demers:

Fii conștient de existența fenomenului de fake news și de dezinformare în masǎ. În era digitalǎ fiecare cont poate deveni un agent informațional, de aceea este necesar sǎ ne antrenǎm gândirea criticǎ și sǎ ne diversificǎm sursele de informații.
Pune la îndoialǎ în primul rând lucrurile care-ți par de netǎgǎduit. Verificǎ informațiile și ia în considerare puncte de vedere diferite de ale tale, mai ales când acestea îți activeazǎ emoții extreme.
Controlul nu vine din certitudine absolută, ci din capacitatea de a lua în calcul și alte perspective.
Alege tu cât te expui la informații și evită conținutul care îți menține o stare de alertă continuă.
Evitǎ gândirea polarizată și pierderea empatiei față de ceilalți – aceasta diminuează obiectivitatea.
Acceptǎ că nimeni nu deține toate răspunsurile și devino confortabil cu ideea de a nu ști.

În fața unei lumi digitale în care fake news-ul, imaginile generate de AI și dezinformarea sunt omniprezente, dezvoltarea gândirii critice, verificarea surselor, evitarea supraexpunerii și protejarea sănătății emoționale sunt pași esențiali pentru a rămâne ancorați în realitate.

De multe ori oamenii preferă o iluzie liniștitoare în locul adevărului. Ce efect are acest mecanism și cum îl putem contracara?

De aici și expresia „minte-mǎ frumos', mai liniștitoare pentru psihicul nostru decât un adevǎr contrar credințelor proprii. Existǎ o nevoie tot mai mare de evadare în mecanisme dezadaptative: consum compulsiv, alcool, substanțe, plăcere cu orice preț, fantezii, jocuri sau idei mistice salvatoare.

Pentru a construi un sentiment real de siguranțǎ, putem:

să încurajăm relațiile autentice,
să ne cunoaștem nevoile prin dezvoltare personală,
să stabilim limite clare,
să ne educăm în zona digitalizării și a AI,
să practicăm activități de echilibrare precum sportul, mindfulness-ul și tehnicile de relaxare,
să cultivăm emoții benefice precum recunoștința și compasiunea.

Trebuie să ne amintim că nu putem controla ce vine spre noi, dar putem controla reacția noastră. După ce lăsăm informația să ne atingă, contactul ar trebui să fie cu noi înșine.

Cum putem evita oboseala mentală cauzată de expunerea constantă la știri și rețele sociale?

Accesul nelimitat la știri și social media poate provoca anxietate permanentă și chiar depresie. Pentru a păstra echilibrul, putem:

limita timpul de expunere și diversifica sursele,
filtra informațiile prin gândire critică,
prioritiza conținutul care contribuie la starea de bine,
practica deconectarea digitală prin activități offline,
gestiona încărcătura emoțională prin conectarea cu propriul corp,
păstra legătura cu persoane susținătoare,
implica-ne în activități sociale și de voluntariat pentru a reduce izolarea.

Fenomenul „doomscrolling' este des întâlnit. Cum ne putem antrena creierul să nu cadă în această capcană?

Atracția către informații negative este ancestrală – în trecut ne salva viața, menținându-ne vigilenți. Aceasta ne-a salvat specia, dar astăzi, când pericolele nu mai sunt la fel de imediate, reacția rămâne. De aceea, este esențial să ne activăm gândirea critică, auto-cunoașterea și antrenamentul emoțional pentru a interpreta corect semnalele instinctive. Ruperea cercului vicios vine din conștientizarea a ceea ce ne folosește și renunțarea la ceea ce nu ne servește.

VEZI FOTOPOZA (1 / 2)

Cum putem reconstrui încrederea în sursele de informații?

Primul pas este educația continuă și adaptabilitatea la noile tehnologii. E important să știm să evaluăm sursele, să distingem între știri de calitate și cele false și să înțelegem cum sunt create și distribuite informațiile online. Putem folosi platforme de fact-checking, verifica sursele citate și conștientiza propriile prejudecăți. Practicile de mindfulness ne ajută să rămânem calmi și raționali, iar încrederea în știință și expertiza instituțiilor competente devine esențială. Compararea datelor locale cu cele internaționale poate oferi o perspectivă mai completă.

Care sunt efectele pe termen lung ale expunerii repetate la știri false?

Aceasta poate genera insecuritate cronică, depresie, oboseală psihică, tulburări de somn, probleme digestive și pierderea poftei de viață. Pe termen lung, duce la deteriorarea gândirii critice și a discernământului, polarizare socială și creșterea izolării, ceea ce face societatea mai ușor de manipulat.

Cum influențează dezinformarea comportamentele și deciziile zilnice?

Comportamentele extreme pot apărea odată cu desensibilizarea la informații false – mecanism asemănător cu povestea „Petrică și lupul'. Mentalitatea de tip „răul cel mai mic' sau „nu există alegere corectă' duce la capitularea discernământului și paralizarea acțiunii. Polarizarea opiniilor poate radicaliza indivizii, afectând relațiile sociale și generând tensiuni chiar în cadrul familiei.

Citește și: Exclusiv AVANTAJE, Eric Emmanuel Schmitt: „Dacă stai lipit de actualitate și de știrile momentului simți că nu mai scoți capul la suprafață'

Citește și: Dan Negru: „Libertatea va fi la televiziune, nu în online. Cred că online-ul va fi foarte mult cenzurat'

Urmăreşte cel mai nou VIDEO incărcat pe avantaje.ro