Hipertensiunea arterială: cauze, simptome și metode de tratament

Hipertensiunea arterială este o afecțiune ce se caracterizează printr-o presiune crescută a sângelui în artere. Tensiunea arterială este forța cu care sângele exercită presiune asupra pereților arterelor atunci când este pompat de către inimă. Aceasta este influențată de cantitatea de sânge pe care inima o pompează, dar și de rezistența opusă de artere. În mod normal, valorile tensiunii arteriale se situează în jurul valorilor de 120/80 mmHg. Când acestea sunt constant peste 140/90 mmHg, vorbim despre hipertensiune arterială. Valorile cuprinse între 130/85 mmHg și 140/90 mmHg sunt considerate valori limită și necesită monitorizare medicală regulată.[1][2] Continuă să citești pentru a afla mai multe despre cauzele și simptomele hipertensiunii arteriale, dar și despre cum se tratează ea!

Cauzele hipertensiunii arteriale

Există două categorii principale de hipertensiune arterială: hipertensiunea arterială primară și hipertensiunea arterială secundară.[1]

Cea dintâi nu are o cauză specifică – se dezvoltă treptat, odată cu înaintarea în vârstă. Hipertensiunea arterială secundară, pe de altă parte, apare brusc, adesea din cauza altor afecțiuni: boli renale, afecțiuni tiroidiene, afecțiuni cardiace, diabet, malformații congenitale ale vaselor de sânge etc. La apariția sa mai pot contribui și consumul de alcool, tutun, unele medicamente sau droguri.[1]

Ca factori de risc mai pot menționați vârsta peste 65 de ani, consumul excesiv de sare, obezitatea, stilul de viață sedentar, istoricul familial, stresul și sarcina.[1]

RECOMANDAREA NOASTRĂ:

Imaginile cu Loredana Groza care au stârnit reacții neașteptate. Cum a apărut în Maldive. „Nu înțeleg ce este cu pozițiile astea așa vulgare”

Simptomele hipertensiunii arteriale

Hipertensiunea arterială este deseori numită și „ucigașul tăcut' deoarece, în multe cazuri, nu se manifestă prin simptome evidente. Uneori, tensiunea mare are simptome precum durerile de cap, dificultățile de respirație sau sângerările nazale. Trebuie însă menționat că, de obicei, acestea apar abia atunci când tensiunea arterială atinge un nivel periculos de înalt, iar absența lor nu exclude prezența hipertensiunii arteriale.[1]

Cum se diagnostichează hipertensiunea arterială?

Diagnosticarea hipertensiunii arteriale se poate face în urma unui simplu control medical ce include măsurarea tensiunii arteriale. Tensiunea arterială se poate măsura și acasă, cu ajutorul unui tensiometru. Dacă tensiunea este normală, dar pacientul prezintă simptome de hipertensiune, se poate recomanda montarea unui Holter TA, un dispozitiv ce permite măsurarea valorilor tensionale pe durata a 24 de ore sau mai mult. 

RECOMANDAREA NOASTRĂ:

Mircea Radu a divorțat de soția sa, Raluca, după mai bine de un deceniu de căsnicie. Cum a confirmat trista veste

Pentru identificarea cauzelor hipertensiunii arteriale, precum și pentru depistarea eventualelor complicații ale acesteia se vor recomanda și alte investigații, ce pot include analize de laborator, dar și o electrocardiogramă. Analizele de laborator pot fi folosite pentru a determina, de exemplu, nivelul colesterolului și al glicemiei, dar și pentru a evalua funcția renală ori cea tiroidiană. Electrocardiograma înregistrează activitatea electrică a inimii și este utilă în depistarea infarctului miocardic și/sau a îngroșării peretelui mușchiului inimii, complicații frecvente ale hipertensiunii arteriale.[1] Efectuarea unui EKG în cadrul clinicii Monza Ares poate ajuta deci la depistarea problemelor cauzate de hipertensiunea arterială. 

Metode de tratament pentru hipertensiunea arterială

Tratarea hipertensiunii arteriale implică deseori modificări majore ale stilului de viață. Acestea pot include reducerea consumului de sare, limitarea consumului de alcool, renunțarea la fumat, menținerea unei greutăți sănătoase, efectuarea regulată a exercițiilor fizice și adoptarea unei diete sănătoase.[1][2]

În cazul în care modificările stilului de viață nu sunt suficiente pentru a controla hipertensiunea arterială, poate fi necesar tratament medicamentos. Medicii pot prescrie diverse tipuri de medicamente, printre care diuretice, beta-blocante, inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei (ACE), blocante ale receptorilor angiotensinei II, inhibitori ai canalelor de calciu și altele.[1][2]

Este important ca persoanele diagnosticate cu hipertensiune arterială să se prezinte regulat la controalele medicale, pentru a monitoriza evoluția stării lor de sănătate și eficacitatea tratamentului administrat.[1][2]

Hipertensiunea arterială este o afecțiune frecventă, mai ales odată cu înaintarea în vârstă. Este denumită și „ucigașul tăcut' deoarece de multe ori nu prezintă simptome, fiind depistată întâmplător la controlul medical. Nedepistată și netratată la timp, hipertensiunea arterială poate duce la complicații serioase precum infarctul miocardic, accidentul vascular cerebral sau insuficiența renală.[1][2] Ai grijă de sănătatea ta și monitorizează-ți tensiunea arterială!

Disclaimer: Acest articol nu reprezintă un substitut pentru vizita la medic. Pentru o evaluare corectă a sănătății tale și stabilirea unui diagnostic, programează-te la un consult de specialitate!

Bibliografie: 

1. „High Blood Pressure (Hypertension): Controlling This Common Health Problem', Mayo Clinic, 2024, www.mayoclinic.org/diseases-conditions/high-blood-pressure/symptoms-causes/syc-20373410. Accesat la 10 Mai 2024.
2. „High Blood Pressure Symptoms and Causes', Centers for Disease Control and Prevention, 29 Aug. 2023, www.cdc.gov/bloodpressure/about.htm. Accesat la 10 Mai 2024.

Sursa foto: Freepik