Evaluarea Națională nu este un examen de admitere la liceu, deci nu este un concurs de selecție sau o probă de admitere

Evaluarea Națională

Referitor la evaluarea națională, care a suscitat o dezbatere referitoare la gradul de dificultate al subiectelor, am invitat și alți profesori de matematică să își expună punctul de vedere în ceea ce privește subiectele date la matematică. Elena Manuela David, profesoară de matematică la Colegiul Național ”Petru Rareș” din Suceava, reprezintă punctul de vedere al mai multor profesori de matematică, cu numeroase performanțe în carieră, recunoscute în comunitatea matematică.

Subiecte prea ușoare?

Orice profesor de matematică știe că atunci când realizezi  o probă de evaluare vei avea în vedere tipul acesteia: evaluare inițială, formativă, sumativă etc. și o vei proiecta cu ajutorul unei matrici de specificații aplicată programei școlare în uz. Evaluarea Națională se încadrează în tipul evaluare sumativă, de bilanț la finele unui ciclu școlar. Principalul rol al unei astfel de evaluări este cel de certificare a unor competențe. Trebuie înțeles foarte clar de către toată lumea că Evaluarea Națională nu este un examen de admitere la liceu. De aceea, spre deosebire de examenele de admitere la liceu, unde subiectele erau de selecție, la evaluarea națională subiectele sunt de masă și nu există nici măcar un prag minimal de trecere.(poți intra la liceu și fără să iei o notă de trecere, ba chiar și fără să fi trecut prin probele Evaluării Naționale). Comparația se face între media la Evaluarea Națională și performanțele elevului din cei 4 ani de gimnaziu.

 Evaluarea Națională se încadrează în tipul evaluare sumativă, de bilanț la finele unui ciclu școlar

Poate tocmai aceasta este problema: lipsa unei astfel de probe de selecție și imposibilitatea  ierarhizării elevilor prin intermediul unui subiect proiectat la nivelul programei școlare. Practic, Evaluarea Națională are atât funcția de diagnosticare cât și pe cea de prognoză.

Evaluarea Națională este o probă de evaluare sumativă proiectată la nivel mediu. Este evident că toți cei care sunt ”peste medie” vor fi în segmentul de note 9-10. Poate că notarea cu note de la 1 la 10 nu este suficient de rafinată. Dacă ai în clasă doi elevi cu media 9 în catalog, este posibil să fie un 9,49  și altul un 8,50. Deci, de fapt media 9 este o plajă de note dintr-un interval foarte larg! La examene, notele nu se rotunjesc! De aici apar multe diferențe.

În concluzie, NU, subiectele nu au fost prea ușoare! Au fost proiectate conform cu o matrice de specificații, au respectat programa școlară, criteriile de notare standardizate și au avut un nivel mediu, așa după cum se cere la un examen de evaluare națională, care nu este și un concurs de selecție sau o probă de admitere.

Subiecte previzibile versus subiecte ”bombă”

Este normal și ca subiectele să fie previzibile, pentru un elev care a trecut și printr-o simulare a examenului și a urmărit pe site-ul examenului modelul de subiect (orientativ) postat de Minister. La orice tip de evaluare este normal ca elevii să știe la ce să se aștepte: la un test grilă sau la un test cu itemi semiobiectivi, test cu itemi subiectivi, să știe cât durează proba și cam ce nivel de dificultate vor avea subiectele. De ce atâta mirare acum?! De ce nu au apărut reacții în presă când s-a publicat modelul oficial la matematică în luna noiembrie? Are exact aceeași structură cu subiectul dat în iunie!

Evaluarea Națională nu e Iepurașul de Paște să vină cu surprize! Elevii și profesorii au programa detaliată pentru examen, au un model oficial de subiect, au experiența unei simulări a examenului și, desigur că pot intui la ce să se aștepte. Nu ar trebui să fie așa?

Asemănarea cu subiectele din anii precedenți poate face posibilă comparația între generații! Nu poți trage concluzii asupra unui progres (sau regres) dacă tot faci schimbări ale subiectelor. Comparația prevede un numitor comun.

Subiecte rupte de realitate?

Cât despre aplicabilitatea practică a subiectelor pot spune clar că un elev care are bine însușit un concept la nivel abstract va putea întotdeauna să facă transferul lui și în practică. Invers însă nu!

Dacă i se cere unui elev să afle suprafața unui teren în formă de pătrat cu latura de 2 metri  nu înseamnă deloc că l-ai convins că matematica se aplică în viața cotidiană. Elevul care știe formula o va aplica și dacă i se cere, pur și simplu, să determine aria unui pătrat. Atunci, de ce să ”împopoțonăm” problemele cu povești despre corturi și butoaie?

În taxonomia lui Bloom, aplicarea constituie al treilea proces cognitiv din cadrul învățării: întâi trebuie să cunoști o noțiune, apoi să îi înțelegi semnificația și de abia după aceea aplici noțiunea în contexte variate. Nu poți convinge un elev care nu este dotat pentru matematică să se apuce să o învețe doar pentru că această disciplină are largi aplicații în viața cotidiană!

În plus, majoritatea profesorilor de la catedră nu au fost formați în facultăți pe componenta inter și transdisciplinară. Cine să le predea elevilor noțiunile matematice în corelație cu practica? După ce manuale? După ce auxiliare?

Dacă Ministerul ar modifica structura subiectului ”peste noapte” ar bulversa o generație întreagă de elevi. Nu este deloc o soluție.

E necesară reintroducerea examenului de admitere?

Când aduci critici obiective este normal să vii și cu soluții. O soluție ar fi reintroducerea examenului de admitere, măcar acolo unde media de admitere nu este suficientă pentru a crea o ierarhie.

Elevul care a luat 10 la Evaluarea Națională nu este un elev de nota 7 la nivelul programei, dar poate fi evaluat astfel dacă este într-o clasă selectată, în care elevii cu note de 8-9-10 sunt cei cu rezultate la olimpiadele locale-județene-naționale.

Nu știu să se fi făcut vreun studiu recent, bazat pe date concrete care să cuprindă diferențele dintre media elevilor de la clasă și media de 10 de la Evaluare Națională. Doar acel studiu ar fi relevant și ar constitui o bază serioasă de discuție. Ca profesori de matematică nu ne jucăm de-a evaluatul evaluării (pe ce criterii?), ci pe cifre și statistici!

 Restul sunt speculații subiective și care nu vin și cu soluții viabile.

A consemnat Daniela Palade Teodorescu

Foto: 123rf.com

Citește și:

Rezultate finale Evaluarea Națională 2017. Au apărut rezultatele finale după depunerea contestațiilor

A primit nota 2,40 la Evaluarea Națională 2017! După ce a depus constație, a rămas fără cuvinte

Evaluarea Națională 2017: Din secretele unui elev de nota 10

Urmăreşte cel mai nou VIDEO incărcat pe avantaje.ro
Loading...

EVA.RO
Recomandari
Doctorul Zilei
Baby
Sfatul parintilor
Mai multe din Educatie