Dr. Cornelia Preda: Terapia Intensivă Neonatală, șansa reală pentru copiii născuți prematur

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Toate femeile însărcinate care se confruntă cu o sarcină cu risc ar trebui să aducă pe lume copilul într-un spital dotat cu secție de Terapie Intensivă Neonatală. Doar acolo bebelușii născuți prematur au cele mai mari șanse să primească îngrijirile necesare și să pornească în viață cu dreptul.

Dr. Cornelia Preda, medic primar neonatolog, șef al Secției de Neonatologie din cadrul Spitalului Clinic Sanador și mamă a patru copii, a explicat într-un interviu exclusiv pentru emisiunea „Bine pentru tine' cât de important este rolul neonatologului, ce provocări ridică Terapia Intensivă Neonatală (TINA) și ce perspective au micuții născuți prematur.

CONȚINUT VIDEO AVANTAJE

Rolul crucial al Terapiei Intensive Neonatale și al neonatologului

Potrivit dr. Cornelia Preda, chiar dacă majoritatea sarcinilor sunt monitorizate corect, există întotdeauna situații cu risc sau evoluții imprevizibile, iar aceste cazuri trebuie obligatoriu îngrijite în maternități care dispun de Terapie Intensivă Neonatală. O astfel de secție nu înseamnă doar tehnologie avansată, ci un ansamblu complet de aparatură și personal înalt calificat — medici și, mai ales, asistente de terapie intensivă — care oferă copilului suport continuu, 24 de ore din 24.

Obstetricianul urmărește sarcina timp de nouă luni și continuă îngrijirea mamei după naștere, în timp ce neonatologul preia nou-născutul din primele clipe ale vieții și îl supraveghează până la 28 de zile, perioada numită neonatală. Apoi, copilul intră în grija pediatrului. Pentru că nou-născutul nu poate comunica verbal, întreaga echipă se bazează pe monitorizarea tehnică — ritmul cardiac, tensiunea, saturația — și pe limbajul subtil al corpului. Un neonatolog experimentat poate interpreta expresia feței, culoarea pielii sau poziția copilului și poate recunoaște imediat semnele de disconfort sau, dimpotrivă, de stabilitate.

Dr. Preda a menționat că îngrijește prematuri care cântăresc 500-600 de grame: „Chiar discutam cu niște colege recent că unele zile sunt mai palpitante, sunt cazuri mai interesante, poate cu multă adrenalină, altele zile sunt mai cu rutină, cu consulturi obișnuite, dar în final, la sfârșit, rămâi așa, cu o bucurie, că ești la începutul unei noi veți. Părinții sunt bucuroși, fericiți de cele mai multe ori și când îi vezi pe nou-născuți că zâmbesc, că sunt relaxați, că sunt la mama lor în brațe, simți că te umpli de o energie pozitivă, care îți dă puterea să mergi înainte.'

Provocările în cazul copiilor născuți prematur

Copiii mici nu își pot menține temperatura, având nevoie de incubatoare cu temperatură și umiditate controlate. În cazul copiilor cu hipoxie la naștere (lipsă de oxigen), se folosește un tratament de șoc: hipotermia controlată. Aceasta ține copilul la o temperatură mai scăzută decât cea normală în primele trei zile, pentru a scădea metabolismul cerebral și a preveni paralizia cerebrală. O schimbare majoră față de acum 30 de ani este trecerea de la intubarea și ventilarea mecanică a oricărui copil cu detresă respiratorie la folosirea suportului respirator noninvaziv, pentru a evita complicațiile pulmonare cronice.

Laptele matern este esențial pentru o dezvoltare viguroasă

Deși copiii prematuri sunt inițial hrăniți parenteral (pe venă, cu toți nutrienții necesari), este esențial să primească o cantitate infimă de lapte de mamă încă din prima zi, deoarece acesta ajută la maturarea mucoasei intestinale. Astfel, se folosesc formule speciale doar când laptele matern nu este disponibil, deoarece „nimic nu este la fel de bun ca laptele de mamă', spune dr. Cornelia Preda. „La pachet cu alăptarea vine și relația mamă-copil. Pentru că se formează și un bonding eficient și relația mamă-copil merge pe un trend foarte bun, pozitiv. Deci aș recomanda ca toate mamele să încerce. Sfatul meu pentru ele este nu să le dai tot. Rolul tău este să dai tot ce ai, nu ce nu ai. Dacă laptele nu este suficient, atunci sigur o să-i mai dăm un supliment copilului.'

Ajutor pentru gestionarea stresului neonatal

Se încearcă mimarea mediului intrauterin, fiindcă prematurii sunt foarte sensibili. Aceasta implică menținerea unei lumini difuze (incubatoare acoperite) și a unui zgomot redus (sub 50-70 dB). Toate intervențiile medicale sunt concentrate și grupate pentru a nu stresa copilul constant. Studiile arată că stresul neonatal duce la o rezistență mai slabă la durere în viața ulterioară. Spitalul a dezvoltat două programe axate pe mamă, pentru că stresul acesteia afectează copilul: În cadrul programului de alăptare se oferă consultanță externă în lactație (separată de asistente, care sunt ocupate cu procedurile medicale), pentru a se asigura că mamele învață atașamentul corect. Sfatul-cheie: „Dă tot ce ai, nu ce nu ai' – mamele nu trebuie să trăiască sub presiunea că nu au suficient lapte.
Programul de sănătate emoțională („Fiecare copil merită o mamă sănătoasă') combate depresia postpartum și oferă un jurnal pentru ca mamele să-și noteze momentele pozitive și negative. De asemenea, asigură o consultație gratuită la psiholog în primele trei luni după naștere.

Citește și: O femeie arată adevărul crud al corpului de după naștere: „Nimeni nu a discutat niciodată despre asta'

Urmăreşte cel mai nou VIDEO incărcat pe avantaje.ro
Recomandari
Mai multe din Gala Doctorului Digital