DOSAR SPECIAL Români care au schimbat lumea: Dirijorul Sergiu Celibidache spunea că scopul muzicii este atingerea libertății

Sergiu Celibidache

Îi urmăresc cu atenție mișcările mâinilor, felul în care și le trece prin păr, fie a mulțumire, fie a încordare, modul în care ochii se închid și se deschid, zâmbetul de mulțumire, degetul întins pentru a face o observație. Înregistrările cu marele dirijor Sergiu Celibidache, faimos în întreaga lume, sunt puține, raportate la faima acestuia.

Sergiu Celibidache refuza să-și imprime concertele

Online, găsești câteva filmări de la repetiții sau de la cursuri, un DVD cu filmul regizat de fiul său, Ioan Serge Celebidachi, „Grădina lui Celibidache', câteva înregistrări audio, câteva volume și atât. Iar asta pentru că Sergiu Celibidache a refuzat să-și imprime concertele, fapt care s-a întors, la un moment dat, împotriva lui.

Însă cum să-i facă marele geniu pe cei din jur să priceapă faptul că muzica este, de fapt, o stare de moment, pe care o înregistrare nu o poate oferi niciodată, considerând că aceștia trăiesc o „falsă experiență', după cum el însuși explica.

Astăzi, cu atât mai mult, un astfel de concept ar fi greu de asimilat, însă acesta a fost Sergiu Celibidache. Un om pasional și pasionat, care trăia muzica într-o manieră unică – pentru public cuceritoare, pentru unii membri ai orchestrelor, obositoare.

Și asta pentru că dirijorul nu făcea compromisuri nici când venea vorba despre repetiții, mai numeroase și mai
solicitante față de cele ale altor dirijori.

Segiu Celibidache nu a vorbit în primii ani de viață

Atunci și acolo s-a născut Sergiu Celibidache care, asemenea lui Lucian Blaga, nu a vorbit în primii ani de viață. Să fie acesta un semn comun al geniilor creatoare? La 4 ani începe să cânte la pian, pasiune care îl va urmări întreaga
viață.

În ciuda dorinței tatălui de a-și orienta băiatul spre o viitoare carieră politică, acesta rămâne legat de partituri,
fapt care îl și determină, de altfel, să se desprindă de familie și să meargă să studieze la București.

Își vede visul cu ochii la Berlin

După ce își termină stagiul militar, Celibidache alege să studieze în continuare muzica la Paris. Ascultă la radio un concert al cunoscutului compozitor german, Heinz Tiessen, care îl inspiră să-și creeze propria lucrare. Însă nu se oprește aici: i-o și trimite.

Tiessen este impresionat și îl invită să studieze la Berlin. Bineînțeles că memoria extraordinară îl ajută pe tânărul Celibidache nu doar să memoreze pe dinafară lucrările pe care ajunge să le prezinte în concerte, ci și să învețe în foarte scurt timp limba germană.

Nu este o perioadă ușoară pentru cel care avea să devină unul dintre cei mai mari dirijori ai secolului XX. Viața
în Germania celui de-al Doilea Război Mondial este tot mai dificilă, însă reușește să se descurce tot din muzică.

Cea mai importantă apariție a sa ca dirijor va avea loc pe 11 august 1945, cu Orchestra de Cameră din Berlin, urmată de câștigarea unui concurs organizat de Orchestra Radio din Berlin. La 33 de ani.

Unic, deci controversat

Tot în 1945, devine dirijor al faimoasei Orchestre Filarmonice din Berlin, alături de care dirijează peste 400 de concerte în stilul propriu, perfecționist, uneori intransigent, original, care atrage și antipatii.

Când membrii orchestrei optează pentru un alt dirijor pe viață, Herbert von Karajan, care nu are nici o problemă cu înregistrarea concertelor sale, Celibidache suferă o dedirjzamăgire pe care o va putea depăși abia 40 de ani mai târziu.

Cântă cu Orchestra Radio din Stuttgart, cu Orchestra Națională din Paris, cu Orchestra Simfonică Radio din Stockholm, London Philarmonic Orchestra, iar lista continuă cu alte și alte orchestre din Europa și America ce stau
mărturie a ceea ce poate fi considerat crezul său artistic:

„Actul creator nu implică memorie, știință sau cunoaștere. Actul creator nu acceptă nici o altă condiție în afara lui însuși. De aceea este liber. Ceea ce mă determină să fac asta în continuare este faptul că nu am alte intenții. De fiecare dată mă eliberez de tot ceea ce știu. Scopul artei și al muzicii nu este frumosul, ci adevărul'.

Citeste si

DOSAR SPECIAL Români care au schimbat lumea: Nadia Comăneci, gimnasta pentru care s-a inventat nota 10

DOSAR SPECIAL Români care au schimbat lumea: Constantin Brâncuși, inventatorul artei moderne

DOSAR SPECIAL Români care au schimbat lumea: Nicolae Paulescu, savantul căruia i s-a furat Nobelul

Autor: Cătălina Chiricheș

Foto: Fundația Sergiu Celibidache

Urmăreşte cel mai nou VIDEO incărcat pe avantaje.ro
Recomandari
Libertatea
Retete
Baby
Doctorul Zilei
Sfatul parintilor
Mai multe din Povestile voastre