DOSAR SPECIAL Români care au schimbat lumea: Constantin Brâncuși, inventatorul artei moderne

Constantin Brâncuși

Fără îndoială, Constantin Brâncuși este unul dintre cei mai importanți și renumiți sculptori ai secolului XX. Artistul ne-a lăsat moștenire un nume cu care ne mândrim, operele sale, dar și o importantă lecție de urmat.

Dacă privim cu atenție filmul vieții sale, ne dăm seama cât de ușor am putea atinge pragul reușitei dacă într-adevăr
ne dorim asta. Brâncuși a demonstrat că încrederea în sine, indepedența, ambiția, munca, simplitatea și spiritualitatea sunt elementele care duc garantat spre succes.

Viața lui Constantin Brâncuși, ruptă din scenariul unui film de Oscar

Viața marelui maestru este aproape fantastică, parcă ruptă din scenariul unui film de Oscar. Povestea sa începe în anul 1876, într-un mic sat din județul Gorj, Hobița. Destinul îl provoacă încă din prima clipă în care s-a născut. Era al cincilea copil al Mariei și al lui Radu Brâncuși, doi țărani analfabeți care duceau o viață foarte modestă.

Din cauza conjucturilor, Constantin Brâncuși a fost nevoit să munceasca încă din fragedă copilărie. Și-a câștigat existența ca păstor, băiat de prăvălie, vânzător la o băcănie și ucenic la o vopsitorie. Cu toate acestea, lasă loc și pentru pasiunea lui de suflet. În timpul liber își regăsea liniștea în meșteșugul tradițional al zonei, cioplitul în lemn.

Mai târziu, arta populară românească avea să aibă o mare influență asupra operelor sale. Norocul îi surâde… Văzând talentul și creativitatea cu care era înzestrat tânărul Brâncuși, în 1894 un om de afaceri prosper i-a plătit studiile la Școala de Meserii din Craiova. A urmat apoi transferul la Școala de Arte Frumoase din Capitală. Aici, timp de patru ani, a studiat și și-a clădit o reputație pe măsura talentului său.

Datorită acestor rezultate, artistul se hotărăște să plece la Paris. O decizie inspirată pentru că acolo aveau loc evenimente mărețe, chiar și în domeniul sculpturii, care fusese revoluționată de Auguste Rodin. Cu toate acestea, avea să urmeze o perioada grea și plină de provocări.

Creează ca un zeu, comandă ca un rege și muncește ca un rob

Brâncuși a mers mai întâi la Munchen și, apoi, în vara anului 1904, mai departe spre Paris, parcurgând aproape tot
drumul pe jos. A mai studiat doi ani la prestigioasa Ecole des Beaux – Arts și a acceptat din nou orice slujbă umilă
pentru a se întreține, inclusiv pe cea de spălător de vase.

La Paris am lucrat, la început, pentru a-mi câştiga existenţa, ca spălător de vase în restaurante. Eram un soi de
paharnic. Nu turnam vin boierilor. Mă specializasem în spălatul paharelor. Am făcut chiar o invenţie pentru spălatul paharelor cu rapiditate. Până la mine se spăla în două rânduri de ape: un rând de apă caldă şi un rând de apă rece.

Eu am suprimat apa rece şi utilizam numai apă fierbinte. Apa fierbinte dizolva automat grăsimile, era higenică şi
paharele se uscau mai repede… îmi frigeam buricele degetelor grosolane de sculptor, dar mă resemnam', povestea
Brâncuşi.

În scurt timp a început să-și trimită lucrările la expoziții și l-a impresionat pe marele Rodin, care s-a oferit să-l angajeze ca asistent. În ciuda sărăciei, Brâncuși nu s-a lăsat copleșit de ofertă și a refuzat-o, temându-se că geniul lui
Rodin l-ar putea înăbuși pe al său.

Artistul român era de părere că „la umbra unui copac nu se poate dezvolta nimic în condiții propice'. O decizie
potrivită și înțeleaptă, având în vedere că în acest fel Brâncuși s-a debarasat de lucrările sale care aminteau de cele ale lui Rodin și și-a găsit propria direcție.

Arta este o taină, o credință, nu o formulă

Constantin Brâncuși

Atelierul lui Brâncuși de la Paris

Arta nu este o întâmplare, arta nu este o minciună, arta este adevărul absolut! Arta este o oglindă în care fiecare vede ceea ce gândește', spunea marele sculptor. În plin Paris, Brâncuși își reconstituise interiorul țărănesc al
originii sale, Oltenia. Deseori îi treceau pragul atelierului nume importante din crema societății franceze, pentru a-i
admira operele.

Inspirat din motivele artei populare românești, dar și de tendințele nonfigurative contemporane, Brâncuși a creat în marmură, piatră, bronz și lemn opere de mare expresivitate, care fac din el părintele sculpturii moderne. În spațiul
său de lucru totul căpăta viață și sens.

Atelierul lui era primul laborator al frumosului. În loc să-și modeleze suprafața lucrărilor, artistul prefera să le simplifice, dându-le forme geometrice și eliminând cât mai multe detalii.

Sculptorul îndepărtează orice amănunt de prisos pentru forma esențială. În schimb, frumusețea și unicitatea operelor sale era redată de naturalețea și perfecțiunea acestora. Domnișoara Pogany, Cumințenia Pământului,
Peștele, Negresa Blondă și Cocoșul sunt doar câteva contribuții covârșitoare la înnoirea limbajului și viziunii plastice în sculptura contemporană.

Acest gen de simplificare ar fi putut duce la o sculptură complet abstractă, dar intenția lui Brâncuși nu era de a abandona realitatea ci de a ajunge la miezul acesteia. Un bun exemplu în acest sens este Muza dormind, un cap de femeie, cu fața luminată și lăsată pe o parte. În versiunile următoare capul devine un obiect detașat și capătă un contur ce devine tot mai ovoidal, asemănător cu un ou.

Oul și pasărea devin motive pentru serii întregi de obiecte artistice, sugerând eternitatea nașterii sau imponderabilitatea zborului. Acest lucru îl putem observa în lucrările Pruncul și Pasărea Măiastră.

Natura, principala sa inspirație

Arta trebuie să intre în comuniune cu natura şi să-i exprime principiile, iar materia să îşi continue «viaţa» sa naturală şi după intervenţia artistului', susținea maestrul.

Plecând de la acest principiu, Brâncuși a creat nenumărate opere inspirate din natură. Cea mai cunoscută dintre temele abordate este pasărea, deoarece sugerează pricipalele idei ale autorului: libertatea și simplitatea. Aceasta a apărut pentru prima dată în sculptura Măiastra (1912).

Între timp, au fost realizate aproximativ 30 de lucrări pe această temă, majoritatea fiind denumite simplu: Pasăre în spațiu.

În 1937 marele sculptor vine la Târgu-Jiu, pentru a crea într-o grădină publică un complex monumental alcătuit din
Coloana Infinitului, Poarta Sărutului și Masa Tăcerii. Această realizare a fost socotită de către artist un punct culminat al carierei sale, deoarece întotdeauna și-a dorit „să facă ceva pentru țară'. Cele trei mari opere au fost montate sub directa supraveghere a geniului.

Constantin Brâncuși

Coloana Infinitului

Astăzi, ansamblul monumental reprezintă un tezaur al culturii românești, având și o semnificație aparte, un omagiu adus eroilor căzuți în timpul Primului Război Mondial.

Constantin Brâncuși

Poarta Sărutului

În ciuda atașamentului față de țara sa natală, Brâncuși a preferat în anul 1952 să devină cetățean francez și a continuat să trăiască la Paris până la moartea sa, în 1957.

Constantin Brâncuși

Masa Tăcerii

Și-a donat atelierul și toate sculpturile din el Muzeului de Artă Modernă din Paris, unde astăzi sunt expuse în permanență.

Despre geniul lui Brâncuși se pot spune infinit mai multe lucruri. Însă unul este cert: sculpturile lui nu trebuie respectate, ci iubite!

Citeste si

DOSAR SPECIAL Români care au schimbat lumea: Nicolae Paulescu, savantul căruia i s-a furat Nobelul

DOSAR SPECIAL Români care au schimbat lumea: Traian Vuia, românul care a împlinit visul lui Icar

DOSAR SPECIAL Români care au schimbat lumea: Mareșalul Ion Antonescu

Autor: Ruxandra Hăbeanu

Foto: Wikipedia, Shutterstock

Urmăreşte cel mai nou VIDEO incărcat pe avantaje.ro
Recomandari
Libertatea
Retete
Baby
Doctorul Zilei
Sfatul parintilor
Mai multe din Povestile voastre