DOSAR SPECIAL Frumoasele care au primit titlul Miss România

03.03.2023, 10:05 . Actualizat 03.03.2023, 12:37

Concursurile de frumuseţe organizate pentru alegerea unei „Miss România' au debutat în perioada interbelică și, în anii 30, erau momentele cele mai aşteptate de public și cele mai mediatizate evenimente mondene al anului, iar după alegerea celei mai frumoase femei din ţară, câştigătoarele erau tratate ca adevărate staruri, onorate de aprecieri internaţionale, viața multora dintre ele îmbrăcând apoi, pasiuni nebune, iubiri și gelozii, sfârșite de multe ori tragic, cu dueluri și sinucideri.

maria-peligrad-miss-romania-din-saliste-tjea

VEZI FOTOPOZA (1 / 6)

Concursurile de frumusețe naționale au loc din anul 1920, la ele având drept de participare doar femeile necăsătorite, dar prima câștigătoare menționată a unui astfel de concurs, ținut în 1906, în vremea când Transilvania aparținea încă Ungariei, a fost Maria Peligrad din Sibiu, a cărei frumusețe răpitoare a stârnit valuri până la Budapesta, Viena sau Paris. A existat un concurs de Miss și în 1928, contestat parțial, a cărei câștigătoare a fost proclamată, Marioara Gănescu, o frumusețe din Constanța, care a mers apoi, la Paris la concursul Miss Europe, unde însă s-a clasat doar pe locul 24 și a renunțat să mai participe la Miss Universe.

O frumoasă dintre 2500 de concurente
Însă, primul concurs integral de Miss din istoria României, organizat în 1929 după un concept original, care nu avea precedent la noi și la care au fost implicate toate județele ţării, a fost o inițiativă a publicaţiei Realitatea Ilustrată ce apărea sub egida trustului Adevărul, afiliat la Miss Universe ce se desfășura deja de 11 ani la Galveston, în Statele Unite, iar în comitetul de organizare se aflau, printre alţii, Liviu Rebreanu și artiștii plastici Frederic Storck şi Jean Steriadi. A mai existat și un alt concurs de frumusețe organizat de altă publicație, Ilustrațiunea Română, sub egida trustului Universul, afiliat la Miss Europe, însă concursul „Adevărului', a stârnit o vâlvă uriaşă în toată România, iar prima Miss acreditată la nivel național a fost aleasă de un juriu imparțial, format din personalităţi de seamă, dintre 2.500 de concurente, cu vârste între 16-25 de ani și „având o moralitate perfectă', cerințele regulamentului fiind, printre altele, să nu fi fost manechine pentru reviste și să nu fi apărut nicăieri altundeva pe vreo scenă de spectacol.

Prima Miss, orfană din copilărie
Concurentele şi-au trimis fotografiile la Bucureşti unde, un juriu ce cuprindea pe lângă primarul Capitalei, Dem Dobrescu, pe principesa Ioana Ghica, alături de Cecilia Cuţescu-Stork, de Olga Greceanu, de Ion Minulescu și de Brătescu-Voineşti, a ales din fotografii 30 de frumoase, apoi numărul a scăzut la jumătate, apoi la 10 și în final doar 5 au fost cele dintre care a fost desemnată prin vot secret, prima Miss România, Magda Demetrescu – fiica celebrului arhitect român Nicolae Demetrescu, rămasă însă orfană din copilărie de ambii părinţi – care a mers apoi, la Galveston, unde a concurat alături de frumoasa Boske Simon, Miss Europa din anul acela și de alte 44 de Miss din toată lumea și a ocupat locul 6 mondial.

Reguli draconice pentru înscriere
La concursurile de miss, interbelice, erau impuse condiții drastice, împrumutate de la manifestările internaționale de gen și nu prima doar frumuseţea fizică, calitățile morale fiind incluse la condițiile eliminatorii. Concurentelor nu le era permis să se înscrie dacă erau căsătorite sau divorțate, erau obligate să locuiască în casa părintească sau la rude, iar dacă locuiau singure trebuia să dovedească că veniturile lor erau obținute legal și respectabil și trebuiau să demonstreze că duc o viaţă perfect onorabilă în societate. Concursul propriu zis consta, la vremea aceea, doar dintr-o defilare a concurentelor- ce purtau doar numere, nicidecum nume, pentru a nu exista vreo influențare a juriului- pe podium în fața juriului, a zecilor de fotografi și a publicului, unde erau apreciate calitățile fizice și nu includea alte probe de aptitudini sau de talent, așa cum s-a procedat ulterior la edițiile din epoca modernă.

De la fiica unui general la o crimă misterioasă
În anii următori, au urmat alte frumuseți feminine pe care concursurile de miss ale României le-au consacrat, trimițându-le în luminile rampei: Zoica Dona, fiica marelui general român Constantin Dona, studentă în paralel la două facultăți, Dreptul și Conservatorul, a fost Miss România 1930 și a câștigat în același an locul secund la Miss Europa, după frumoasa campioană a Greciei, următoarea purtătoare de coroană a frumuseții fiind Tanți Viișoreanu, în 1931, apoi Liliana Delescu, din Severin, în 1932, studentă la Conservator în București, care ulterior avea să devină scriitoare și poetă dar și o cunoscută compozitoare. În 1933, cea mai frumoasă româncă a fost desemnată Dina Mihalcea, urmată în 1934, de Tita Cristescu, fiica lui Gheorghe Cristescu, fondatorul Partidului Comunist din România, cea care avea să intre în istoria femeilor fatale ale României ca „diva otrăvită', fiindcă a murit suspect, otrăvită cu cianură de servitoarea sa, printre cei suspectați însă, de crimă aflându-se și Liviu Ciulei, tatăl celebrului regizor român, care o iubea nebunește pe Tita devenindu-i amant. Ultima Miss România, aleasă înainte de începerea celui de-al Doilea Război Mondial, a fost Dorothéea Christescu, încoronată în anul 1935, după care marea deflagrație și întorsăturile evenimentelor politice ulterioare au întrerupt brutal și pentru mulți ani, șirul concursurilor de frumuseţe.
A existat o tentativă de reluare a concursurilor de miss în 1979, însă a avut loc o singură ediție ce a fost câștigată de frumoasa interpretă de muzică populară Matilda Pascal Cojocăriţa, apoi „linia de partid și de stat' a impus anularea acestor „manifestări decadente', din anul 1980 până la căderea regimului Ceaușescu, în 1989. Primele Miss România postrevoluționare au fost Adela Marian în 1990 și Daniela Nane în anul următor- când a câștigat și titlul concursului Miss World România.

DOSAR SPECIAL Femeile fatale ale României: Nadia Grey