Cum se spune corect: Paște sau Paști?

Învierea Domnului este cea mai mare sărbătoare a creştinilor ortodocşi, cel mai important eveniment care a avut loc în istoria umanităţii – „al praznicelor praznic şi sărbătoare a sărbătorilor', așa cum îl numesc cântările Bisericii din Noaptea de Înviere.

La origine termenul este de origine ebraică, în forma Pesah, care înseamnă în traducere „a trecut', iar etimologic, termenul Paști provine din forma latino-bizantină Pastihae, a cuvântului ebraic. Sărbătoarea Pesah la evrei este cea a azimilor sau a libertății prin care aceștia celebrează eliberarea din robia egipteană și trecerea prin Marea Roșie a poporului evreu condus de Moise către Canaan. De aici și termenul: „a trecut'. Evreii sărbătoresc Pesah în 14 ale lunii Nisan, adică la prima lună plină de după echinocțiul de primăvară. Dar între Paștele evreiesc care serbează trecerea prin Marea Roșie (eveniment menționat în Vechiul Testament) și Paștele creștin care prăznuiește Învierea lui Hristos, nu este nici o legătură biblică. Există doar legătura unei aceleiași denumiri a sărbătorii și coincidența cronologică ce a făcut ca pătimirile, moartea și învierea lui Iisus să fi avut loc, în anul 33, în timpul zilelor de Paști ale evreilor.

„Paști' desemnează cele trei zile de sărbătoare

În ceea ce privește forma corectă a termenului ce denumește sărbătoarea Învierii, Dictionarul Ortografic Ortoepic si Morfologic al Limbii Romane‎ (DOOM), precizează că ambele forme (Paşte şi Paşti) sunt corecte. Ele se folosesc în contexte diferite în funcție de acordul ce trebuie făcut căci „Paşte' este forma acceptată la singular a substantivului propriu masculin, în timp ce „Paşti' este forma la plural a substantivului. Unii filologi au explicat confuziile ce se fac între termeni prin faptul că cuvântul Paște provine de la pască ce desemna inițial azima evreiască (pâinea nedospită ce se mănâncă la această sărbătoare alături de carnea de miel și de vin) cuvântul pască având pluralul paști sau păști. În limba vorbită, s-a simțit nevoia unui singular pentru a face referire, în mod natural, la o singură zi din cadrul sărbătorii Paștilor- care ține trei zile- și astfel a luat naștere cuvântul Paște.

O falsă problemă

Cele două forme sunt folosite aleatoriu în limbajul uzual, fără vreo deosebire de sens iar în limba scrisă există în mod egal ambele forme încă din cele mai vechi timpuri. Atestări ale cuvântului în limba veche apar sub forma Paști la diaconul Coresi sau la mitropolitul Varlaam, dar și sub forma Paște, în chiar Biblia de la 1688. Și limba literară a promovat ambele forme, Coșbuc folosind de pildă, Paști  în vreme ce Hașdeu sau Delavrancea, folosesc, Paște. Astfel că, ținând seama de faptul că substantivul propriu denumeşte sărbătoarea, în funcţie de context, se poate folosi forma de singular- Paşte- sau cea de plural- Paşti.

Biserica recomandă: Paști

De exemplu, este corect să spunem: „Un Paşte fericit' sau „Sărbătoarea Paştelui', iar pentru că este vorba despre trei zile de sărbătoare, putem spune la fel de bine „Sărbătorile de Paşti' ori Sfintele Paşti'. Sunt corecte şi formele Sărbătorile Paştelui', „Sărbătorile Paştilor', „Sărbătorile de Paşti', „Sărbătorile de Paşte' tot așa cum este foarte corect să spunem Postul Paştelui' sau Postul Paştilor', Noaptea Paştelui' sau Noaptea Paştilor'. Deşi în vocabularul limbii române, ambele forme sunt corecte, Biserica Ortodoxă recomandă utilizarea formei Paşti, așa cum apare ea în Sfânta Scriptură și în Noul Testament din 1648 sau în Cartea de învăţătură din 1581 a lui Coresi.

foto: 123rf

Citeste și:

Să reînnozi relațiile uitate? Da sau nu?

Vezi şi care sunt cei 12 apostoli ai lui Iisus!

Află de unde vine expresia „la Paștele cailor' și ce semnifică!

Sarmale după rețeta lui Chef Sorin Bontea. Ce ingredient secret folosește

Citește și următorul articol:

Cum ar trebui să doarmă bebelușul fără riscul de a-și pierde viața?