Copiii noştri sunt bine organizaţi şi ne analizează

Mama si fetita fac curatenie

Să vă spun cel mai mare secret descoperit de mine în legătură cu copiii noștri: ei sunt bine organizați și, tacit, ne analizează. Pe mutește și îndeaproape. Iar apoi ne imită gesturile, ticurile și comportamentul.

Citeşte şi Inteligenta emotionala in educatia copiilor

De Florentina Muşat

Copiii ne sunt copii fidele – Bucățică ruptă… din noi!

N-aș putea spune că am remarcat acest lucru doar văzându-mi copiii cum niciunul nu se apleacă să strângă de pe jos lucruri sau obiecte căzute, așa cum nici jumătatea puternică și masculină a clanului nu o face, dar când i-am văzut cum, de lene, apucă obiectele de pe jos cu piciorul, mai exact, cu degetele de la picioare și apoi ridică genunchiul până la mână, am zis: fir-ai tu să fii de genetică cu cine te-a inventat!

Pe mine nu m-au copiat când m-au văzut cu mănușa de cauciuc spălând vasul de toaletă… Atenție mare, deci: acești mici spioni ne imită limbajul, gesturile și atitudinile. Asta înseamnă că trebuie să facem ca lucrurile în prezența lor să pară impecabile.

Teoria simplificată înseamnă că trebuie să-i implicăm în activitățile noastre cotidiene ca să nu-și ia foarte în serios rolurile de spectatori pasivi în furnicarul vieții de familie.

Implicarea copiilor în sarcinile cotidiene

De foarte multe ori copiii se ridică (sau nu) la nivelul așteptărilor noastre, iar atunci când le trasăm sarcini trebuie să credem în ei și să le arătăm cu toată ființa lucrul acesta. Imaginația și creativitatea lor trebuie să depășească nivelul de imitație a comportamentului nostru. Trebuie să-i încurajăm să pună întrebări și să facă observații.

Să le sugerăm să ia singuri decizii și să găsească soluții pentru diverse mici probleme, așa cum consideră ei, nu cum au văzut că facem noi. Credința noastră în capacitatea lor îi va ajuta efectiv să se desprindă de modelul mimetic al tiparului servit cel mai ușor în familie, cu bune și mai puțin bune. Suntem părinți cu adevărat vizionari, nu atunci când ne bucurăm că ne imită copiii, ci când le oferim cheia să-și descopere propriile experiențe și să se comporte așa cum le vine pe moment, în funcție de achizițiile lor interioare, nu cum au văzut la noi. Asta înseamnă cultivarea unui lan întreg de încredere în sufletul lor.

Copiii copiază comportamentul părinţilor

Ce te faci când ți-a copiat până-n detaliu un capriciu din comportamentul tău indus de… să zicem, Sfânta Lene? În primul rând, te autocontrolezi, dacă reușești. Apoi îl rogi să facă gestul respectiv altfel, diferit, în cu totul altă manieră.

O carte pe jos lângă pat nu se împinge discret cu piciorul sub pat până nu se mai vede ci se ia și se așază pe noptieră. La fel și jucăriile. Nu le dosim prin colțuri sau pe dedesubt.

Nu degeaba se spune că formarea și educarea unui copil e un job pentru inițiați. Și ca să te inițiezi în această disciplină nu e necesară o călătorie în India, ci o atenție mai mare la comportamentul copilului, câteva lecturi importante despre dezvoltarea deprinderilor la copii și cât mai multă sinceritate cu tine însăți. Să-ți spui că: ’’al meu, niciodată…’’ nu te va ajuta nici pe tine și nici pe copil.

Citeşte şi De cine depinde educatia copiilor nostri?

 

Urmăreşte cel mai nou VIDEO incărcat pe avantaje.ro
Loading...
Recomandari
Libertatea
Retete
Baby
Doctorul Zilei
Sfatul parintilor
Mai multe din Educatie