„Ce aș fi vrut să știu înainte de chimioterapie“

O experiență extrem de personală

Chimioterapia este o experiență extrem de personală și greu de descris. În cazul meu, nimic, dar nimic – nici o carte ori site nu m-a putut pregăti pentru prima doză. Este anihilator. Pur și simplu esti anihilat ca ființă umană.

După câteva ore de la cură nu mai vedeam decât un rău suprem, pentru că mă redusesem complet la starea de rău. Nu mai puteam gândi limpede și pur și simplu îmi pierdusem respirația. Vomă – frison – vertij – durere de cap cruntă – constipație – o senzație de sfârșeală nesfârșită – neutrofile zero – factor de creștere – dureri de oase – mameloane înroșite (de la doxorubicina)… aventura mea a fost suficient de intensă. Dar, dupa cum spuneam, efectele pot varia mult de la persoană la persoană.

În general, după o săptămână de la cură viața devine încet-încet mai luminoasă. Eu am simțit ca și când a intrat așa, o rază în creier și am reușit iar să respir. Alte efecte secundare: unghiile se îngălbenesc (mai ales de la docetaxel) sau chiar pot cădea. Se recomandă un anumit tip de ojă ca să le protejeze. Oricum, vor crește la loc.

Partea de mucoase este și ea afectată (cerul gurii se albește și parcă începe să coboare omulețul fix cât să te împiedice să înghiți ușor). Pot apărea afte, senzația de limbă tăiată.

Remediu: bicarbonat de sodiu – pune o linguriță de bicarbonat într-un pahar cu apă și clătește gura. Calmează tare bine PH-ul ăla de o ia razna.

  • Remediu anti-vomitiv neconvențional: Pentru mine, cel mai bun remediu anti-vomitiv a fost Coca-Cola. Nu am fost niciodată o mare băutoare de carbogazoase, dar două guri de Cola chiar au ajutat. Așa că am avut mereu doze mici în casă pentru urgențe vomităcioase. Evident că medicul prescrie și o serie de alte medicamente (ondesetron).
  • Hidratarea – Hidratarea este, desigur, foarte importanta pentru o stare cat mai buna si pentru rinichi cat mai fericiti in conditiile date.
  • Mișcarea – Este esențial să te miști. Oricât ți-ar fi de greu, mișcă-te. Cât de puțin, dar mișcă-te: pur și simplu plimbă-te (în casa, apoi afară, în jurul casei, apoi pe distanțe mai lungi), fă exerciții cât de simple, dar mișcă-te.

Eu am facut sau am încercat să fac yoga. O vreme mi-a reușit, o vreme nu, dar am compensat cu plimbări mai lungi. Mergeam 5-10 km pe zi. De ce? Pentru că te oxigenezi, ți se oxigenează țesuturile, te ajută și la hidratare.

  • Alimentație și produse naturiste de sustinere
    Părerile sunt… câți oameni există. E util, desigur, să mănânci cât mai variat și mai sănătos. Doar că pe timpul tratamentului percepția gustului poate fi alterată, unele alimente îți vor face greață, altele nu îți vor mai plăcea, așa că până la urmă vei mânca ce vei putea.

Cât despre produse naturiste, după ce am citit o sută de păreri și recomandări, am mers pe varianta – armurariu (ajută ficatul să se detoxifice) și cânepa. Dar nu înseamnă că aceasta este soluția ideală. De fapt, te ajută orice crezi că te ajută. Până la urmă, omul are nevoie de speranță și nu contează dacă aceasta are formă de ciuperci Agaricus sau mai știu eu ce alte prafuri și pilule.

Evident că nici nu poți să crezi toate titlurile bombastice (dacă ar fi existat cu adevărat un medicament, o plantă care să fie universal vindecătoare de cancer, treaba ar fi fost clară – n-ar mai fi murit atâția oameni).

Estetice

  • Dacă nu ai, ia-ți o paletă de farduri neutre (maro/bej/negru/sidefiu). Cea mai bună investiție a fost eye-liner-ul (tuș de ochi) și creionul dermatograf. Mie mi-a fost de mare folos să încerc să rămân conturată ca femeie în perioada terapiei căci, da, părul cade. Și, treptat, și sprâncenele și genele. Chiar și părul din nas, iar ăsta e un aspect de-a dreptul hilar (senzația de nas care curge fără să apuci să previi te face să conștientizezi ce bine e să ai păr în nas).

Dar exista și un avantaj în toată chestia asta – adio, epilat inghinal, adio, epilat, în general.

  • Pielea devine mai uscată – nici fardurile nu stau prea mult pe ea. Hidratarea e importantă – eu am folosit unt de shea.
  • Caută-ți variante care ți se potrivesc legate de lipsa podoabei capilare înainte de a începe tratamentul. După ce începi, îți va fi mult mai greu să cauți.
  • Există peruci de diferite feluri – păr natural/ sintetic. Du-te într-un magazin și probează. Poate fi chiar amuzant. La mine nu a funcționat varianta perucă pentru că nu există peruci cu părul creț ca al meu și, deși am primit una din SUA, arătam ca o tanti și nu prea m-am simțit confortabil cu ea.

În jurul meu erau doamne care și-au găsit peruci minunate și nici nu se cunoștea că nu este părul lor și au fost foarte bine așa tot tratamentul.

  • Fă-ți perucă din părul tău – eu am aflat mult prea târziu despre această varianta, când părul meu deja se deteriorase și era extrem de friabil și nu am mai apucat să fac. Dar știu o persoană care și-a tăiat părul foarte aproape de rădăcină, în șuvițe, și l-a trimis undeva în Galati la o doamnă care face peruci.

A ieșit foarte ok și femeia era fericită că își purta propriul păr.Turbane – am făcut un mic research în istoria modei din zona asta de acoperit capul și mi-a rezultat turbanul. Așadar, mi-am luat multe șaluri (drepte și endless), colorate, cercei opulenți și m-am poziționat excentric-african în această terapie. Sunt o grămadă de tutoriale despre cum să-ți faci turbane (cred ca pot ține un mic workshop cui îi trebuie). Avantajul este că ies mereu altfel, sunt amuzante și ușor de acceptat de copii/oameni.

  • Am văzut și persoane care nu au purtat nimic și le stătea foarte bine pentru că știau să-și poarte cu multă grație lipsa.

Citeste continuarea pe pagina urmatoare: 1 2 3 4

Urmăreşte cel mai nou VIDEO incărcat pe avantaje.ro
Recomandari
Libertatea
Retete
Baby
Doctorul Zilei
Sfatul parintilor
Mai multe din Povestile voastre