Bulina neagră, bulina albă sau cum ne distrugem copiii

Bulina neagră, bulina albă sau cum ne distrugem copiii

Oana Moraru, inițiatoarea platformei Vocea Părinților, vorbește despre metoda bulinelor negre sau albe, metodă care să îi ajută pe educatori să îi cumințească pe cei mici, dar care poate avea efecte negative asupra copiilor în viitor. 

La o grădiniță – și nu numai la una – s-au adunat părinții cu mic cu mare, alături de doamna educatoare, să pună la cale o strategie de potolire a celor mici. Aceștia din urmă, se pare, vorbesc din ce în ce mai urât, se împing, se amenință, se lovesc.

Imaginați-vă o ceată de adulți căutând înfrigurați metode pentru eradicarea necazurilor conflictuale și agresive, ca și cum acestea – nu-i așa? – sunt deviații ale naturii umane, accidente triste ale unor ființe a căror devenire depinde de abilitatea noastră de a le cizela, optimiza, repara, până la urmă.

Cu alte cuvinte, de ce să nu admitem cu toții că, de fapt, scopul nostru, al adulților, este să supraviețuim copilăriei copiilor noștri?! Adică să decupăm cu hărnicie și să punem la o parte tot ce nu dă bine cu chipul lor angelic și cu ego-urile noastre, și așa tracasate și bășicate: certurile incomode, crizele, cuvintele neplăcute, întrebările obraznice, șantajele, condiționările, amenințările, luptele de putere. Adică tot ce copiii fac ca să se crească pe sine, adică toate ferestrele de oportunitate pentru educarea alegerilor conștiente.

Pentru că toate cele enumerate mai sus apar în viața copiilor și sunt greu de susținut și digerat de părinți, ce-ar fi, deci, să ne adunăm noi, ăștia mai mari, și să le punem capăt, învățându-ne copiii, de mici, să reprime? Să țină în ei, adânc și strâns, de frica vreunei pedepse, sau, și mai bine, de dragul unui premiu.

Așa că părinții și educatoarea de care vă povestesc au ticluit următorul plan: tot ce natura umană în formare aduce în câmpul social al copiilor să fie redus la două coloane în dreptul fiecărui nume: buline albe, buline negre. Cine rezistă până la finalul zilei, adică cine înghite, reprimă și stăpânește orice cuvânt neplăcut, orice gest conflictual, primește un număr de buline albe și un premiu acasă. Despre acesta din urmă familiile au discutat, cu entuziasm, într-o creativă dezbatere : ce să fie? poate bomboane, poate jucării, poate alt set de buline de altă culoare.

Cine, totuși, nu-și poate înghiți impulsurile, supărările, nedumeririle …vocea, până la urmă, primește buline neeeegreeee….

Între timp, lucrurile merg perfect: copiii se abțin, au devenit maeștrii reprimării. Din când în când, cineva din conducere sau chiar părinții investighează cu sprânceana ridicată nefericita eventualitate a vreunei ”negricioase”. Așa, dintr-o lăudabilă vigilență de adult serios, capabil de un plan așa complicat și uns cu toate procedurile de management al riscului.

Între timp, părinții se congratulează conspirativ la venire și la plecare: planul funcționează, copiii sunt tare cuminței. Atenția lor este, pe moment, total deturnată de la scandaloasele cuvinte și fapte nepotrivite. Stau toți, ca o vulpe alertă la vânat, cu ochii pe tabelul cu buline.

Nu mai am aer, nici cuvinte, nici putere, să mai scriu și aici, calm și cu tact, despre cum relațiile între copii se construiesc conștientizând încet, pas cu pas, ce alegeri de cuvinte, gesturi și fapte avem într-o situația sau alta. Nu mai scriu deloc aici că asta ia timp, răbdare și presupune strategie didactică și înțelepciune parentală puțin mai sus de genunchiul broaștei. Că presupune lideri, nu polițai cu haine de pedagog.

Am zile când mă satur să fiu rezobabilă și să scriu, punct cu punct, ce e de făcut cu ce pare agresiv și conflictual în viața preșcolarilor. Zile când nu merită să aleg decât cuvinte care biciuiesc. De ce să fim blânzi cu adulții care cultivă, de la 3 ani, boli ale spiritului și ale sufletului în propriii copii?

Mi se pare strigător la cer că în secolul ăsta, în țara asta și în orașul ăsta de care vă vorbesc, există atâți oameni mari care se pot constitui într-o gașcă de bullies și pot alege, în văzul lumii, să își agreseze copiii cu arme cu mult mai eficiente decât o făceau ei înșiși?

Ce este bulina albă? O momeală. O invitație la construirea caracterului de carton, dependent de mită și de aprobarea superiorului. Un mijloc de a amorți busola interioară, vocea proprie, cu tot ce presupune discernământul, alegerea conștientă, travaliul deciziei.

Bulina albă și bulina neagră sunt simbolul capitulării puterii și inspirației parentale. Sunt semnul înfrângerii unei generații întregi de adulți care aleg să își educe copiii prin reprimare. Care dorm liniștit noaptea după ce au băgat gunoiul sub preș și s-au spălat pe mâini de responsabilitatea îndrumării.

Sute de buline negre în pieptul educatorilor care sufocă porniri și comportamente cu ajutorul bulinelor! Buline negre doresc tuturor celor care din comoditate, frică și teamă, nu reușesc să modeleze comunicarea, empatia și colaborarea!

Foto: 123rf.com

Citește și:

Evaluarea Națională pentru elevii de clasa a II-a. Ce probe au avut aceștia de susținut

Elevi români premiați la Concursul Internațional “NASA Space Settlement Design”

Vaccinarea elevilor nu se mai face în școală

 

Urmăreşte cel mai nou VIDEO incărcat pe avantaje.ro
Loading...

EVA.RO
Recomandari
Libertatea
Doctorul Zilei
Baby
Sfatul parintilor
Mai multe din Educatie