ASTĂZI SE SCHIMBĂ ISTORIA: Regele Charles își îndeplinește destinul LIVE
În urmă cu 70 de ani, Regele Charles a participat la prima sa încoronare, la Westminster Abbey. Atunci era doar un băiețel de patru ani, îmbrăcat în pantaloni scurți bleumarin și o cămașă albă cu volane. Nu stătea deloc cuminte, era agitat și răsfățat de bunica sa, Regina Mamă a Marii Britanii.
Pe atunci boom-ul vânzărilor de televizoare a însemnat mai mulți oameni ca oricând în istorie, care să fie martori la un eveniment de o asemenea importanță pentru țara lor. Britanicii au urmărit cum o tânără, de doar 26 de ani este încoronată Regină, cu toată tradiția și fastul pe care britanicii îl adoră.
Pentru telespectatori, ea era Regina Elisabeta a II-a. Pentru Charles, ea a fost – și va fi întotdeauna – „mami' – un cuvânt care trădează natura relației lor, dar spune multe despre căldura și aprobarea pe care Charles a căutat-o toată viața.
ÎNCORONAREA REGELUI
Astăzi, Charles, acum în vârstă de 74 de ani, va sta în sfârșit acolo unde a fost cândva mama lui, va auzi aceleași cuvinte străvechi, va lua parte la aceleași ritualuri istorice și va face același angajament de a servi națiunea.
Între aceste două încoronări, în aceste șapte decenii, fiecare alegere a lui a fost umbrită de aceeași întrebare, cum mă va afecta asta ca viitor rege? Abia acum – la mulți ani după ce majoritatea celor de vârsta sa s-au pensionat – Charles și-a încheiat lunga așteptare și, în sfârșit, își începe slujba. Toată această așteptare a modelat însă și tipul de rege care va fi.
Specialiștii cred că Charles, acum mai în vârstă și recăsătorit „se simte complet': a făcut greșeli, a avut scandaluri, a făcut probleme, a trecut prin urcușurile și coborâșurile sondajelor de opinie fluctuante, a învățat să aibă încredere în propria sa minte, a fost iubit, pierdut, s-a răzvrătit… și acum este gata să-și împlinească destinul.
Relația cu mama sa – Regina
„Nu putem spune că ar fi fost o mamă îndepărtată sau chiar rece', a spus odată fostul secretar privat al Reginei, Martin Charteris, despre regretatul monarh. „Dar a fost foarte detașată.' Sau, așa cum spunea verișoara ei, Margaret Rhodes: „Familia nu este locul unde trebuie să te simți confortabil'.
Tânărul Charles – sensibil, liniștit și emoționat, în comparație cu Anne, era programat inițial să-și vadă mama și tata doar 15 minute de două ori pe zi, petrecându-și restul timpului cu dădaca Marion Crawford, bunica lui, și nașul său Louis Mountbatten – plus iubitul său urs de pluș, Teddy (care încă călătorește peste tot cu Charles acum).
„El și-a împărțit mama cu o instituție, ea a fost monarh în primul rând și „mami' în al doilea rând', explică istoricul Tessa Dunlop, autoarea cărții Elisabeta și Filip, povestea „Iubire tânără, căsătorie și monarhie'. „După încoronare, Elizabeth și-a părăsit fiul și a plecat într-un turneu de șase luni în Commonwealth cu Philip. Când s-au reunit în sfârșit în Libia, Charles a trebuit să aștepte la rândul său strângerea de mână ca toți ceilalți. Iată un băiat care, în ciuda dispoziției sale sensibile, a trebuit să învețe să stea pe picioarele lui.'
A fost o lecție pe care a învățat-o în repetate rânduri – în adolescență și-a petrecut 10 zile într-un azil de bătrâni cu pneumonie și nu a beneficiat de nicio vizită de la mama și tata lui, extrem de ocupați cu datoriile regalității.
Studiille pe care și le-a făcut în Scoția au însemnat… ani de agresiune. În fiecare noapte, Charles era lovit cu pumnii în patul lui. Era lovit la dușuri, aruncat gol într-un coș de răchită, pus în apă înghețată. A stat acolo timp de 30 de minute.
„Oamenii din căminul în care stau sunt proști', a scris el pe-atunci într-o scrisoare, acasă. „Pur și simplu îmi este frică să merg la culcare pentru că sunt lovit toată noaptea.' Mai târziu a adăugat: „era o închisoare, cel mai rău loc de pe pământ, tortură pură. Am urât fiecare minut.'
„Nu-mi amintesc vreodată ca tatăl meu să-mi spună că mă iubește', a spus odată prințul Charles despre natura pragmatică a lui Phillip. „Nu-mi amintesc să mă fi lăudat pentru ceva. Nu-mi amintesc să-și fi pus brațele în jurul meu sau să mă îmbrățișeze. Totul a fost foarte trist.'
Dar l-a determinat să fie un tată mai apropiat de „băieții săi dragi', William și Harry – încălcând tradiția, fiind acolo la zilele de naștere și insistând să-i bage în pat și să-i sărute de noapte bună chiar și în adolescență. (Deși, după cum știm cu toții acum, conform cărții Spare a lui Harry, Charles nu a fost fără cusur).
Poate fi și motivul pentru care, în calitate de rege, el refuză acum să-l elimine complet pe Harry.
S-a văzut și o uşoară relaxare a rigidității monarhiei, mai ales atunci când familia regală a plâns deschis la înmormântarea Reginei de anul trecut, în loc să înăbuşe emoţiile.
„Charles este un om emoțional, simte lucrurile profund', a spus prietenul de multă vreme al Camillei, Basia Briggs. „Va fi un rege magnific. Îi pasă de toată lumea și are o inimă bună.'