Vacanţe şi tradiţii de Paşte în România

Vacanţe şi tradiţii de Paşte în România

BUCOVINA

De oriunde ai porni şi oriunde te vei opri, vei afla colţuri unice, locuri netrecute pe ghidurile turistice, mâncare românească tradiţională proaspătă şi gustoasă şi vei face o baie de spiritualitate în lumina marilor mânăstiri ortodoxe.

Voroneţul, Suceviţa, Humor, Putna, Moldoviţa… Un sejur printre locuri fascinante: Muzeul Oului din Vama (peste 3000 de ouă încondeiate şi sculptate), dar şi cel de la Moldoviţa, apoi Festivalul de la Ciocăneşti, atelierele de olărit ale familiei Mogopat din Marginea şi Colibaba din Rădăuţi ori târgurile din Boroaia şi Dolheşti. (carta.ro/cazare-bucovina).

În Bucovina se cere ca la Denia celor 12 Evanghelii din Săptămâna Patimilor, să mergi cu o sfoară nouă, pe care se face câte un nod, după citirea fiecărei Evanghelii.

Credinţa veche spune că sfoara cu cele 12 noduri este vindecătoare şi este leac împotiva febrei la copii şi adulţi.

DEFILEUL DUNĂRII

Drumul prin Defileu porneşte de la intrarea în Cazanele Mici şi coboară catre Ogradena şi golful Mraconia, locul de unde pornea drumul legiunilor române prin Dacia, apoi la turnurile scufundate ale cetăţii Tri Kule şi stâncile Grebenului, locul unde altădată marinarii ancorau şi făceau rugăciuni, căci urma coborârea în fioroasele Cazane Mari.

Peisajul, în perioada Paştilor, e de vis căci versanţii Dunării se îmbracă într-un covor de lalele, Laleaua de Cazane, specie unică pe glob, apoi pe rând în albul şi movul liliacului salbatic şi al stânjeneilor de stâncă.

Cazare şi detalii găseşti pe: www.clisuradunarii.eu

În Clisura Dunării şi în Banatul Sârbesc, credinţa veche spune că, începând din Joia Mare şi până la Rusalii, raiul şi iadul sunt deschise, iar sufletele celor plecaţi dintre noi umblă libere între cele două tărâmuri.

Femeile pregătesc acum colaci dulci, pe care îi împart, alături de ouă roşii şi fiertură de varză sau fasole.

LA UDAT DE FETE ÎN MARAMUREŞ

Tot ţinutul abundă în pensiuni unde poţi rămâne în ospeţie cât doreşti, întâmpinată cu pasca, ouă roşii, cozonac şi alte bucate savuroase, ori poţi încerca locurile de cazare din chilii sau arhondaricul mânastirilor de pe traseu.

Nu ocoli complexul mânăstiresc Bârsana, fără îndoială cel mai frumos din Maramureş şi unul dintre cele mai uimitoare din lume, cu explozia sa de turle şi porţi maramureşene, cioplite toate în lemn şi risipite parcă prin întreaga splendoare a Văii Izei, de la Pasul Călugărului, din coasta dealului, până către Podurile Strâmtorii. (Mai multe oferte pe: besttourism.ro)

Aici trăieşti pe viu „obiceiul stropitului care cere ca a doua zi de Paşti, băieţii să stropească fetele, iar acestea la rândul lor să le ofere daruri, căci se crede că nici unei fete nu-i va merge bine dacă nu este udată. Înainte vreme, stropitul se făcea cu apă de fântână, dar astăzi datina este ca fetele să fie udate cu parfum.

DOBROGEA VECHE

O cură de linişte departe de civilizaţie şi de tumultul cotidian, trăită pe drumurile către mare, de-a curmezişul Dobrogei, în tăcerea fără timp a Mânastirii de Creta, Celic Dere, sau în simplitatea „maicuţelor pescăriţe de la Saon.

Nu este un îndemn, este o opţiune a sufletului pe care n-o poţi regreta. Mai departe, în Ostrovul Dunării, la o aruncătura de piatră de Silistra bulgărească, afli Izvorul Tămăduirii din ale cărui ape a băut chiar Fecioara Maria şi Pestera Sf. Andrei, unde orice rugaciune ascunsă în firidele stâncii se împlineste, iar către nord, în neliniştea marilor lacuri dintre mare şi Dunăre, descoperi misterioasa Enisala şi fascinaţia Sulinei. (Cazare pe: dervent.ro). Nu rata nici Cheile Dobrogei dacă ești în zonă!

Cojile ouălor roşii se aruncă într-o apă curgătoare pentru a ajunge în ţinuturile Blajinilor, ce locuiesc la marginea mării. Cojile ajung la ei peste o săptămână şi aşa ei ştiu că este vremea Paştilor Blajinilor.

MUNŢII BUZĂULUI

Două variante de colindat prin aceste înălţimi misterioase: din jos, de la Barajul Poiana Uzului, prin salbăticia încărcată de vegetaţie şi linişte, sau de sus, înspre Cheile Bicazului, către baraj şi Izvorul Muntelui, cu ochii după peisaje de o frumuseţe perfectă.

Nu rata: rezervaţia „Valea Zimbrilor, din Vama Buzăului, minunile lacurilor Roşu şi Sfânta Ana, Drumul Ascuns de pe Pârâului Fierarilor, Focul Viu de la Lopatari, dar nici Cascadele dintre Stânci şi priveliştea de pe Ecem-Vârful Singuratic.

Găseşti pensiuni de închiriat integral, „la cheie, răspândite prin cele mai pitoreşti colţuri, iar programele de Paşti sunt de excepţie.

Pentru pofticioşi sunt de gustat păstravii în coajă, sarmalele de ciuperci şi bineînţeles, babicul de Buzau, uscat şi presat de cu toamna, la vreme fixă: după ce a dat bruma peste gradini şi vremea este rece, dar apa înca n-a îngheţat. (turistinfo.ro)

O legendă din Ţara Luanei spune că, în a doua zi de Paşti, dacă o femeie poartă la brâu lingura de lemn folosită la înroşirea ouălor, va putea vedea, ca într-o oglindă de lemn, sufletul oricărui om.

DEALUL FRUMOS, CENTRUL ROMÂNIEI

Cocoţat pe podisul Hârtibaciului, într-o zona de protecţie specială de fauna şi floră, satul Dealu Frumos (Schoenberg), aparţine de comuna Merghindeal, judeţul Sibiu, şi este cotat ca fiind centrul geografic al ţării.

De aici se deschid drumuri către toate obiectivele transilvane şi, vorba aceea, ai ce vedea: de la Sibiul şi fermecătoarea lui Marginime, la cetatea Albei Carolina ori a Braşovului.

O experienţă: cetatea Râşnovului cu străzile sale cu ateliere medievale, cu Turnul Vechi, capela şi fântână adâncă de 143 de metri, săpată de doi prizonieri turci vreme de 17 ani si tapetată cu versete din Coran, asemenea celei din Castelul Huniazilor, de pe zidurile careia se deschide o panoramă incredibilă asupra întregii ţări a Bârsei. (Oferte de cazare din zona şi detalii pe: lapensiuni.ro)

După o datină transilvană veche, a doua zi de Paşti, se aprind focuri în curtea casei, pentru cei plecaţi dintre cei vii, lângă ele se pun scaune cu pături şi se lasă o pâine dulce întreagă, un cuţit şi o carafă cu apă.

Bine de ştiut Tot ce trebuie să ai în vedere pentru o vacanţă reuşită.

Pelerinaj la 2000 metri

În Vinerea Mare se desfăşoară pe muntele Straja „Drumul Crucii, singurul pelerinaj ortodox din România care urca de la Mânastirea Lainici până la schitul din vârful muntelui.

Procesiunea reface drumul Patimilor de pe Golgota, cu cele 14 popasuri marcate prin basoreliefuri, iar intrarea în Schitul Straja se face printr-un tunel lung de 50 de metri, pe pereţii căruia este pictat, în întregime, Calendarul Bisericesc şi scene din Biblie. (basilicatravel.ro)

Autor: Adrian Cîlţan

Foto: Daniela Cozmeci

Urmăreşte cel mai nou VIDEO incărcat pe avantaje.ro

Citeste continuarea pe pagina urmatoare: 1 2

Recomandari
Publicitate
ziareonline.ro
Libertatea
CSID
Descopera.ro
Life.ro
Retete
Baby
VIVA!
ELLE
Diva Hair
Sfatul parintilor
TV Mania
Shtiu.ro
Mai multe din Vacanta