SECRETUL Polidin: vaccinul care a protejat întreaga Românie de infecții

SECRETUL Polidin: vaccinul care a protejat întreaga Românie de infecții

Celebrul vaccin Polidin a fost unul dintre cele mai recomandate vaccinuri antigripale de către medicii români. Preparatul polibacterian a fost inventat la Institutul Cantacuzino în anul 1966 și care a fost produs până în anul 2012.

Cercetătorii vremii au testat pe propriile corpuri vaccinul ce i-a protejat pe români de infecții decenii la rând.

„Ne-am injectat şase zile la rând câte 2 mililitri, își amintește fosta șefă de producție a acestui vaccin, Sylvia Hoișie.

Pentru Sylvia Hoișie, copilăria a fost una dintre cele mai grele perioade din viață. Aceasta a trăit dramele Holocaustului, s-a luptat cu stigmatul de „jidancă' și a îndurat foametea și mizeria din Transnistria.

După război, a făcut medicina în România și a avut un rol decisiv în apariția pe piață a Polidinului. În anii ’60, Franța, Germania, Elveția și chiar Polonia foloseau deja preparate imunostimulatoare. Ideea de a crea un preparat care să lupte cu o gamă largă de infecții bacteriene a fost preluată de cercetătorii tineri din Iași și București. Aceștia s-au apucat imediat de treabă.

'La Iaşi, din colectivul care a început cercetările făceau parte patru persoane, dar la Bucureşti erau mai mulţi. Eram cu toţii foarte tineri, media de vârstă fiind în jur de 25-26 de ani, şi plini de chef de lucru', își amintește Sylvia Hoișie, potrivit adevărul.ro.

Muncă, talent și determinare

Pentru Polidin s-a lucrat șase ani și au fost folosite doar ingrediente românești pentru producerea acestuia.

'Microbii erau indigeni, tulpinile fiind izolate de la oameni bolnavi. Nu luam microbi din Franţa ca să-i aducem în România. Pe lângă microbii indigeni, în compoziţia produsului intrau bilă de bou, fenol, apă distilată şi clorură de sodiu, dar putem spune că şi fiola constituia tot un ingredient.

Această cercetare a fost de durată, uneori istovitoare. Am obţinut preparatul prin 1962-1963 şi apoi am început munca de cercetare pe animale de laborator: şoarece alb, cobai, iepuri. Cei de la Bucureşti aveau o tematică, noi de la Iaşi, o altă tematică de investigat. Aşa am reuşit să observăm că preparatul poate să oprească o infecţie, mai ales infecţiile tractului respirator superior', a declarat cercetătoarea.

Vaccinul a fost oficial recunoscut de autoritățile românești printr-un document care a venit în primăvara anului 1966. S-au efectuat numeroase teste pe animale și, ulterior, pe om.

'L-am testat pe noi. Ne-am injectat şase zile la rând câte 2 ml de Polidin şi toate reacţiile au fost bune. Şi aşa am primit dreptul de a-l produce. După ce l-am produs a început adevărata cercetare: să vedem în ce afecţiuni este eficient, dacă nu produce la copii efecte adverse, dacă putea fi prescris şi femeilor însărcinate, dacă nu avea o acţiune toxică asupra fătului.

Apoi, am primit permisiunea de a-l testa pe comunităţi, pentru a vedea dacă poate fi făcut anterior perioadelor de gripă, şi rezultatele au fost bune. Toată munca noastră era prezentată anual la sesiunile ştiinţifice ale Institutului Cantacuzino din Bucureşti, pentru că unitatea era şi de cercetare, şi de producţie'.

Polidinul „ucis' de schimbare

Decenii la rând, Polidinul a fost un real succes pentru Institutul Cantacuzino, dar și pentru români. Însă anul 2000 a reprezentat declinul vaccinului. Pentru că se știa că România va intra în UE, cercetătorii se pregăteau pentru numeroase schimbări.

Una dintre schimbări se referea la trecerea a tot ce însemna producţie pe calculatoare. Lucrul acesta s-a reuşit, dar directivele de la Uniunea Europeană au fost ca circuitele de producţie să fie refăcute, pentru că circuitele produselor existente se întretăiau.

Cercetătoarea povestește cum următoarele doze produse nu au mai corespuns condițiilor calitative și nu a mai putut fi folosit în scopul pentru care a fost realizat.

„Un lucru care ne-a lovit puternic a fost acela că nu mai aveam voie să folosim la Polidin ingrediente româneşti, ci doar standardizate, aşa că am primit substanţe chimice standardizate, care însă nu s-au potrivit cu cele cu care lucram noi, de unde a rezultat mult rebut.'

Din păcate, din anul 2012 nu s-a mai produs Polidin și în prezent, nu există un înlocuitor. Specialiștii spun că producția ar putea fi reluată în orice moment, însă clădirea Institututului Cantacuzino din Iaşi s-a degradat. Dacă s-ar reporni producția, la Iași ar fi imposibil.

Coronavirus vs Polidin

Sylvia Hoișie, în vârstă de 93 de ani, a acordat un interviu publicației Adevărul și a discutat despre ce ar fi însemnat Polidin în pandemia de coronavirus.

„Polidinul ar fi putut să fie un adjuvant într-un tratament. Polidinul ar ajuta să crească rezistenţa organismului. Noi recomandam Polidinul, între altele, în şcoli. Se ştia că perioada de gripă apare în toamnă şi copiii au fost injectaţi cu Polidin, cu rezultate foarte bune', a declarat medicul.

De asemenea, Sylvia Hoișie a menționat că virusul SARS-CoV-2 pare a fi o mutație agresivă a unui alt virus.

„Corpul uman nu-l recunoaşte şi nu poate produce atât de repede anticorpi. Dar, cu timpul, ei se vor produce şi însuşi omul care se îmbolnăveşte va putea să lupte împotriva lui. Virusul acesta este agresiv prin aceea că are o transmitere rapidă'.

Urmăreşte cel mai nou VIDEO incărcat pe avantaje.ro
Recomandari
Libertatea
Shtiu.ro
Publicitate
Huff
VIVA!
Retete
Baby
TV Mania
Sfatul parintilor
Mai multe din Avantaje.ro