Poveste cu două bufnițe

08.03.2017, 19:37 . Actualizat 22.03.2022, 13:30

Homepage / Povesti adevarate

Două tinere din Timişoara, cu viziune, inovație și multă dorință de a reuși, și-au luat destinul în propriile mâini şi au deschis o librărie-unicat, după modelul celebrei „Shakespeare & Co' din Paris, librărie care a devenit, în scurt timp, un adevărat centru cultural al oraşului de pe malurile Begăi.

Oana Doboşi-Potcoavă şi Raluca Selejan au 26 ani fiecare, sunt amândouă îndrăgostite de cărţi şi de literatură bună şi asta le-a şi adus, în facultate, numele de alint: „Bufniţele', fiindcă nopţile citeau până în zori.

În cultură nu există zile libere

„Prietene din clasa a V-a și cititoare împătimite, am fost colege de bancă în școala generală, apoi la Facultatea de Litere de la Universitatea de Vest din Timișoara, Oana, la Franceză-Română, eu, la Română-Engleză', povesteşte Raluca.

„Deși am intrat în facultate cu intenția de a ne face profesoare, datorită lui Daniel Vighi am descoperit «culisele lumii culturale», am învățat despre evenimente şi proiecte culturale, scriitori, muzicieni și artiști plastici. Atunci am știut că viața noastră va fi una în domeniul cărții și al lumii culturale. Daniel Vighi a spus, în prima zi de curs, când eram în anul I de facultate, că în cultură nu există sâmbete, duminici și nici sărbători.'

Antreprenoriat pro-cultură

Despre ele, povestesc aproape într-un glas, cu un subtil simţ al umorului: „Oana: Bufniță de profesie, cititoare împătimită, pasionată de viața cărților, de la apariția ideii de carte, la tipărirea și publicarea ei, căsătorită cu scriitorul Alexandru Potcoavă și îndrăgostită de fondatorul Editurii Gallimard, Gaston Gallimard, și-a propus ca toată viața ei să fie înconjurată de manuscrise şi cărți'.

Apoi, „Raluca: Bufniță de profesie și ea, pasionată de literatură central-europeană și nordică, îi plac arta plastică și muzica rock și câteodată visează să se căsătorească cu Jyrki Linnankivi, solistul formației finlandeze The 69 Eyes'. Devin serioase însă când vorbesc despre ideea lor. Cam cu doi ani în urmă, după ce au terminat şi două masterate, Oana şi Raluca au început să viseze la o afacere cu literatură.

S-au gândit atunci să deschidă o librărie, să trăiască adică în mijlocul cărţilor, cu toate că cei din jur le spuneau că sunt mult prea tinere pentru a deveni antreprenoare şi că vor da greş cu siguranţă.

Shakespeare la Timişoara

Pasul decisiv l-au făcut către finalul lui 2016, când au intrat într-o afacere de care toată lumea le-a zis să se ferească şi au deschis în Timişoara, librăria „La Două Bufniţe', o librărie independentă, în care lumea să se simtă ca acasă și unde găseşti cărţi despre care vorbeşti cu plăcere. Un centru de cultură ce promovează scriitori locali, artiști și muzicieni, dar şi industria creativă locală și care poate promova întregul oraş.

„De ce «La Două Bufnițe»? Dincolo de faptul că e haios numele, în spatele denumirii stau mai multe aspecte: nouă ni se mai spunea așa, pentru că stă-
team mult noaptea să învățăm și să citim, atunci eram cele mai creative și harnice; pentru că ne-am imaginat o reclamă pe o clădire din fier forjat cu două bufnițe care citesc aceeași carte și care se mișcă în bătaia vântului; pentru că am vrut să legăm locul și de Timișoara veche, când localurile se numeau La Leul de aur, La Trei Coroane, La Trompetistul etc.; pentru că bufnița imperială este protectoarea patrimoniului timişorean', explică Oana, adăugând că au avut drept inspiraţie poate cea mai cunoscută librărie din lume: Shakespeare & Co din Paris.

Literatură de mare clasă şi întâlniri literare

„Din momentul în care am plecat să studiez în Franța, am știut că o să mă întorc acasă, că voi lucra în industria cărții și că, împreună cu Raluca, voi pune bazele unui business pe cont propriu. Doi ani la Paris am făcut un master de politici editoriale la Universite Paris XIII și stagii în departamentele de Foreign Rights ale celor mai importante edituri din Franța: Plon, Gallimard și Seuil.

Acolo am învățat lucruri pe care sunt sigură că nu aveam unde să le învăț în România, și majoritatea modelelor mele, profesional vorbind, vin de acolo. De la editura și librăriile Gallimard, librăria LEcume des Pages din Paris, librăria Mollat din Bordeaux – care anul trecut a împlinit 120 de ani, până la librăria Shakespeare & Co din Paris, atât cea a Sylviei Beach, cât și cea a lui George Whitman.

Avem un model de librărie, Shakespeare & Co din Paris, ne-am documentat citind cărți și interviuri despre ea, am văzut toate filmulețele despre librărie, despre generaţia pierdută.

La bază a stat fondatoarea ei, Sylvia Beach, cea care a deschis prima librărie/bibliotecă cu împrumut de cărți în limba engleză din Paris, cea care a crezut în «Ulisele» lui James Joyce atât de mult, încât şi-a asumat publicarea lui. A iubit cărțile, scriitorii, a crezut în puterea literaturii, ne place să credem că vom fi ca ea'.

La deschiderea librăriei celor două „Bufniţe', timişorenii au venit în număr atât de mare că nu găseai loc să arunci un ac, iar concepţia a impresionat: un loc axat pe beletristică, fără manuale, fără carte şcolară, fără cărţi „self help', unde există şi un colț de poezie, unul de anticariat, dar şi o secţiune de CD-uri ale muzicienilor locali şi una cu daruri handmade, un loc unde săptămânal are loc „Duminica poveștilor La Bufnițe', în care personalități din lumea culturală timișoreană sunt invitate să le citească copiilor.

Le-am întrebat de ce ar veni lumea în librăria lor, în loc să meargă prin altele şi mi-au răspuns râzând larg, frumos: „Pentru că au ocazia să descopere cărți, scriitori, cafele și obiecte alese'.

Librăria cu multe balansoare

„La noi în librărie se și citește mult. Oamenii vin să se relaxeze, să bea o cafea (avem cafea excelentă, de la faimosul cafegiu Gheorghe Florescu), să citească pagini de literatură de calitate. Vin să descopere artistul lunii și obiecte realizate de micii producători locali, dar şi cărți despre Timișoara sau cărți ale autorilor timișoreni', spune Raluca Selejan.

Cum amândouă sunt implicate în proiecte culturale, şi-au dorit și un loc pentru evenimente, iar în ceea ce privește cafeneaua, nu au vrut acolo multe mese și scaune, ci multe locuri pentru citit, balansoare, băncuţe, pufuri. „Să încurajăm oamenii să descopere cărțile, să savureze o cafea de calitate și să răsfoiască lucrările pe care le recomandăm, iar dacă acele câteva pagini îi conving, să plece cu cartea acasă, dacă nu, să o pună înapoi la raft şi să răsfoiască alta.

Dacă faci ceva cu pasiune şi crezi în ceea ce faci, nu ai cum să nu-i convingi pe oameni că au ales bine intrând pe uşa librăriei noastre, pe care am gândit-o ca pe un proiect ce va dura cel puţin atât cât trăim noi', adaugă şi cealaltă „Bufniţă', Oana Doboşi.

Autor: Adrian Cîlțan

Foto: arhiva librăriei „La două bufnițe”

Urmăreşte cel mai nou VIDEO incărcat pe avantaje.ro