Pe urmele fostilor ghetari

Pe urmele fostilor ghetari

Vara este sezonul drumetiilor montane. Chiar daca nu esti pregatita pentru ascensiuni, poti sa te bucuri de frumusetea unei excursii in Retezat. Drumul este accesibil, peisajele tulburatoare, iar vacanta va fi de neuitat.

Muntii Retezat se inalta intre doua depresiuni importante: Petrosani si Hateg, inconjurate de Muntii Tarcu, Godeanu si Valcan. Partea cea mai importanta a masivului, Retezatul Mare, este alcatuita in principal din roci cristaline.
Maretia sa impresioneaza pe oricine, fara exceptie. Din intregul lant al Carpatilor romanesti, aici se ridica cele mai multe varfuri cu inaltimea de peste 2.000 m (peste sase piscuri care depasesc 2.200 m altitudine: Papusa 2.502 m, Retezat 2.482 m etc., culminand cu Peleaga – 2.509 m).

Lacurile glaciare

Pentru calatori, Retezatul este un munte al superlativelor: creste si custuri dantelate, caldari glaciare, campuri de grohotisuri, vai admirabil invesmantate cu vegetatie, dar mai ales numeroase lacuri glaciare – elemente de maxima atractie, care dau un farmec aparte peisajului.
Ghetarii care “au dormit” aici o vreme au schimbat peisajul in decursul a mii si mii de ani prin curgerea lor lenta. Pe locul acestora, stau acum amfiteatre glaciare pe trepte suspendate. Maretia circurilor glaciare este fara pereche in muntii Romaniei. “Ghirlanda” de aproximativ 100 de lacuri si iezere completeaza frumusetile muntelui.
La 2.041 m se afla Lacul Bucura, cel mai mare lac glaciar din Carpati (10,9 ha si 1,8 milioane mc3 de apa). Tot aici gasesti si cel mai adanc (29 m) lac glaciar de la noi: Zanoaga. Cele mai frumoase si vizitate caldari glaciare se afla in zona centrala a Retezatului, iar cascadele Lolaia, Ciumf, Rovine uimesc prin frumusetea lor.

Pesterile

Aceste masive sunt strabatute de o retea deasa de ape curgatoare, cu debit bogat si permanent. Exceptie face Retezatul Mic, unde circulatia apelor la suprafata este slaba sau intermitenta, zona in care cei care doresc sa-i cunoasca frumusetile trebuie sa aiba in rucsac cativa litri de apa.
Deosebit de interesante, de frumoase sunt pesterile situate la inaltime, pe versantii stancosi. Ele sunt bogat “invesmantate” in concretiuni (agregate minerale) de tip coralic. Cele mai cunoscute sunt Pestera Zeicului si Pestera din Dalma cu Brazi (cu un lac subteran si pereti bogat incrustati cu cristale de calcit). In zona calcaroasa din Dealul Toplita se afla Pestera La Paroasa.

Parcul National Retezat

Muntii Retezat sunt dominati de paduri si pajisti alpine, care se “impletesc” armonios cu portiuni de teren stancos si zone cu numeroase lacuri. In acest areal au fost indentificate peste 1.050 specii de plante.
Printre animalele cu care te poti intalni pe cararile Retezatului se numara vulpea – uneori, aceasta se apropie si de cabane, in cautarea resturilor alimentare, dar poate fi zarita trecand cu suplete si peste stancariile culmilor inalte – si capra neagra – traieste in zonele stancoase, ale custurilor (creste de munte ascutite, zimtate) si caldarilor glaciare.
Pentru ca toate frumusetile muntelui sa ramana intacte, in 1935 Retezatul a fost transformat in Parc National. Practic, acesta reprezinta cea mai mare rezervatie stiintifica complexa din Romania, inclusa de UNESCO printre rezervatiile naturale ale Biosferei.
Din cadrul Parcului National, o suprafata de 1.800 ha este declarata “rezervatie stiintifica”. In aceasta rezervatie, accesul turistilor este permis numai cu o autorizatie eliberata de Comisia monumentelor naturii, de pe langa Academia Romana.
Cealalta fata a muntelui
Exista si o alta fata a Retezatului, foarte putin cunoscuta: imparatia calcarelor din Retezatul Mic sau cum ii spun geografii, Muntii Piule-Iorgovanu. Dincolo de Lapusnic, se inalta creste de un alb sclipitor.
Pe un traseu lung de 10 km, peisajul se schimba. Nu mai intalnesti vai cu paraie si cascade, si nici lacuri. Aici, muntele isi dezvaluie cealalta fata: stanci abrupte, in care apele au sapat lapiezuri (un soi de canale si santuri dizolvate de siroaiele ploilor), vai seci, stranse intre versantii prapastiosi, turnuri, hornuri, “rauri” de grohotis. Aceasta zona adaposteste si una dintre cele mai adanci avene din tara: Avenul din Stana Tomii, unde este, tot timpul, zapada si gheata.
Relieful degaja impresia de cetate parasita, iar zona contine cea mai mare parte din flora montana cunoscuta in tara noastra. Gasesti, printre altele, capsunica, brusturul negru, vioreaua galbeioara.
Recomandarea noastra
Prima varianta (8-9 ore): Vf. Peleaga-Lacul Bucura- Saua Bucurei-Cabana Pietrele. Traseul porneste din statia CFR Ohaba de sub Piatra si continua, cu o cursa auto, pana la Cabana Carnic. Apoi accesul se face doar cu piciorul, pe Valea Nucsoarei.
Cabana Pietrele, la altitudinea de 1.480 m, este un bun adapost pentru prima noapte. Dimineata pornesti pe poteca marcata cu banda albastra, pana la marginea padurii, langa refugiul Gentiana. Poteca se continua pe o pajiste alpina: la inceput in urcus usor, apoi pe serpentine, pana in Curmatura Bucurei (3 ore de la cabana). Aici se deschide o splendida priveliste spre Lacul Bucura si Vf. Peleaga (2.509 m).
Poti merge spre Vf. Peleaga pe un urcus pietros, care te duce in Vf. Custura Bucurei (2.370 m), cu o splendida deschidere spre Lacul Bucura. La o ora din Curmatura Bucurei se afla Vf. Peleaga (2.509 m). Aici esti pe crestetul Muntilor Retezat. De aici mai este o ora pana la malul Lacului Bucura. Drumul inapoi, pana la Cabana Pietrele, este un coboras continuu.
A doua varianta (7-8 ore): Lacul Bucura (30 min.)-Cabana Buta (4 ore)

Text si foto: Adrian Caraboi; www.romaniatrip.com

Urmăreşte cel mai nou VIDEO incărcat pe avantaje.ro

Citeste continuarea pe pagina urmatoare: 1 2

Recomandari
Publicitate
ziareonline.ro
Libertatea
CSID
Descopera.ro
Life.ro
Retete
Baby
VIVA!
ELLE
Diva Hair
Sfatul parintilor
TV Mania
Shtiu.ro
Mai multe din Vacanta