Pe drumurile credintei

16.03.2005, 23:59 . Actualizat 16.11.2016, 19:20

Homepage / Vacanta

Sarbatoreste Invierea Domnului mergand, chiar si numai cu gandul, intr-un pelerinaj la locurile sfinte ale ortodoxiei.

GRECIA

Meteora

Daca de Sfintele Pasti vrei sa faci o calatorie spirituala care sa-ti aduca pace in suflet si sa te umple de energie, te poti indrepta spre Meteora (Grecia), unul dintre cele mai spectaculoase locuri ale religiei ortodoxe.

In vestul Campiei Tesalia, din centrul Greciei, te intampina un peisaj nemaiintalnit, care iti taie respiratia: 24 de formatiuni stancoase gigantice incoronate de manastiri! Comunitatea monastica de aici poarta sugestivul nume de Meteora, care vine din adjectivul grecesc meteoros „suspendat in aer”. Acesti munti cu forme ciudate sunt un fenomen geologic misterios. Meleagurile par a fi fost anume create de Dumnezeu pentru a-i adaposti pe cei care au ales calea sihastriei.

Se spune ca primii pustnici s-au stabilit in grotele din Meteora in jurul secolului al IX-lea. De-a lungul timpului, cei retrasi aici au cautat locuri din ce in ce mai izolate, escaladand peretii pana in varfuri. In secolul al XI-lea, au inceput sa construiasca manastirile direct pe suprafata stancilor, fara fundatii pregatite in prealabil, folosindu-se, probabil, de cosuri mari de nuiele si scari confectionate din funii.
De altfel, aceleasi mijloace „rudimentare” au asigurat accesul spre lacasurile de pe piscuri pana la inceputul secolului al XX-lea. Modul uluitor in care monahii au reusit sa ridice aceste cladiri pe niste locuri aproape inaccesibile ii fascineaza pe pelerinii si turistii din lumea intreaga. Astazi exista multe drumuri, carari si trepte sapate in stanca.

RECOMANDAREA NOASTRĂ:

Destăinuirea emoționantă a lui Teo Trandafir: „Dacă îl chem acum, vine fără să întrebe de ce”. Cine este singurul bărbat din showbiz pe care se bazează oricând

Prima comunitate ortodoxa de la Meteora s-a format in secolul al XIV-lea si a cunoscut o puternica perioada de inflorire in urmatorii 200 de ani. In timpul ocupatiei otomane, manastirile de aici au devenit un puternic centru academic si artistic care a atras un mare numar de filozofi, poeti si pictori eleni. Meteora a contribuit astfel intens la pastrarea traditiilor si culturii elene.

Cu incepere din secolul al XVII-lea, numarul monahilor a scazut cu aproape doua treimi. In timpul celei de-a doua conflagratii, locurile au fost bombardate, multe opere de arta fiind distruse sau furate. Astazi, din cele 24 de lacasuri, doar in sase mai exista viata monahala; „Sfantul Stefan” este singura manastire de maici, iar Manastirea Schimbarii la Fata (ridicata pe cel mai inalt pisc) este cea mai mare si mai veche.

RECOMANDAREA NOASTRĂ:

Horoscop Urania: 5 zodii ajutate de Jupiter să adune bani și să rezolve probleme acute în luna iulie

Sfantul Munte Athos

Situat tot in Grecia, in cea mai nordica peninsula, Halkidiki, Muntele Athos este considerat „inima” Bisericii Ortodoxe. De-a lungul timpului, a fost, asemenea Meteorelor, si un puternic centru al culturii elene. Se spune ca, pe cand mergeau sa-l vada pe Lazar, Maica Domnului si Sfantul Ioan Gura de Aur au fost surprinsi de o furtuna, fiind nevoiti sa se adaposteasca pe Athos. Cand a vazut cat de frumos era muntele, Sfanta Fecioara L-a rugat pe Domnul sa i-l daruiasca. De aceea, meleagurile sunt cunoscute astazi si sub numele de „Gradina Maicii Domnului”.

Primii calugari au ajuns pe munte candva in jurul anului 963, atunci cand Athanasie Atonitul a fondat aici Marea Manastire. Astazi, Muntele Athos gazduieste 20 de manastiri si multe alte schituri, in care traiesc peste 1.500 de calugari. Prin traditie, accesul femeilor este categoric interzis pe Athos si in lacasurile de aici. Chiar si barbatii sunt primiti intr-un numar foarte restrans, pentru a nu deranja prea mult atmosfera monahala.

Alaturi de picturi si sculpturi bizantine si postbizantine, in lacasurile din Athos sunt adapostite comori de nepretuit, cum ar fi o biblie foarte veche incrustata cu perle si o bucata mare din crucea Mantuitorului, aceasta din urma pastrata in Manastirea Vatopedion. Zona se afla sub suveranitate greceasca, insa are un statut cu totul special, fiind, totodata, si o republica monastica de sine statatoare, cu doua orasele: centrul administrativ Karyes si portul Daphnes.

CETATEA SFANTA

Pentru crestinii din lumea intreaga, Ierusalim este orasul patimilor si al invierii lui Iisus Cristos. In fiecare an, in preajma Sfintelor Pasti, grupuri de credinciosi vin aici in pelerinaj, pentru a reconstitui simbolic ultimele zile din viata Mantuitorului.

Pretutindeni, Ierusalimul este presarat cu locuri sfinte. Pe Muntele Zion, situat in afara vechii citadele din centrul Ierusalimului, se afla Cenaculum. In aceasta incapere se crede ca Iisus a luat cea din urma cina, alaturi de cei 12 ucenici ai Sai, inainte de a fi tra-dat de Iuda Iscarioteanul.
Muntele Maslinilor se ridica tot in afara zidurilor stravechii cetati. Pelerinii se indreapta spre acest munte pentru a vizita Biserica Tuturor Neamurilor, construita intre 1919 si 1924, prin contributia financiara a 16 state. Curtea lacasului cuprinde (pe o suprafata de aproximativ 1.200m2) mica Gradina Ghetsimani – sau ce s-a mai pastrat din ea -, unde Iisus si-a petrecut in rugaciune noaptea dinaintea patimilor, asteptand sa fie prins si judecat.
Se spune ca opt maslini din Ghetsimani sunt atat de batrani, incat au ascultat rugile Mantuitorului din acea noapte. In interiorul bisericii, in fata altarului, se afla o bucata din piatra pe care Iisus s-a rugat atunci. Intamplari din noaptea agoniei, precum sarutul lui Iuda si arestarea lui Iisus, sunt reprezentate aici prin cateva mozaicuri.

Drumul Crucii

In Vinerea Mare, credinciosii pornesc pe binecunoscuta Via Dolorosa (ramasa in istorie ca fiind calea pe care Iisus a mers cu crucea pe umeri) spre Golgota, locul rastignirii. Botezata astfel de-abia in secolul al XVI-lea, Via Dolorosa incepe in cartierul musulman si se sfarseste chiar in inima cartierului crestin, in interiorul Bisericii Sfantului Mormant. Drumul este punctat de cele 14 popasuri ale Crucii.
Prima oprire, ce coincide de fapt cu punctul de plecare, este Manastirea Flagelarii, care marcheaza locul unde Mantuitorul a fost judecat si batjocorit de soldatii romani. Manastirea apartine Ordinului calugarilor franciscani care, in fiecare zi de vineri, au obiceiul sa porneasca de aici intr-o procesiune de-a lungul Drumului Crucii.
Printre celelalte locuri de oprire se numara micuta capela armeneasca, care marcheaza prima cadere a lui Iisus, incovoiat sub greutatea Crucii, si biserica greco-catolica, inaltata acolo unde o femeie pe nume Veronica I-a iesit in cale pentru a-I serge fata cu o naframa. Aceasta bucata de material, pe care s-a imprimat atunci chipul Mantuitorului aflat in suferinta, este pastrata, incepand din secolul al VII-lea, in Bazilica Sfantului Petru de la Vatican.

Inapoi pe Muntele Maslinilor

La 40 de zile de la Inviere, Iisus s-a ridicat la ceruri, iar locul care a vazut acest miracol este Capela Inaltarii, de pe Muntele Maslinilor. Asadar, pelerinajul se incheie rotund acolo unde ar trebui, de fapt, sa si inceapa: potrivit Evangheliei dupa Luca, mai inainte de a intra in Ierusalim, Iisus s-a oprit pe Muntele Maslinilor pentru a plange destinul tragic al cetatii. Catedrala franciscana „Dominus Flevit” („Domnul a plans”), construita in forma de lacrima, aminteste de aceasta intamplare.

Orasul a avut, intr-adevar, una dintre cele mai zbuciumate istorii. Dupa dominatia romana, a fost cucerit, rand pe rand, de arabi, cruciati, otomani, iar la inceputul secolului al XX-lea, de britanici.
Dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial, Natiunile Unite au decis sa imparta orasul intre arabi si evrei, fapt care a dus (si continua sa duca) la numeroase conflicte violente. Situatia este, si in prezent, la fel de tensionata, turismul in zona scazand simtitor.
Tot mai putine agentii de turism organizeaza calatorii cu aceasta destinatie. Din pacate, credinciosii dornici sa ajunga aici trebuie sa astepte vremuri mai bune pentru a vedea Cetatea Sfanta.

Biserica Sfantului Mormant

Pelerinajul la Locurile Sfinte culmineaza cu vizitarea acestui lacas care „incorporeaza” ultimele cinci popasuri ale Sfintei Cruci. Vastul sau interior este impartit in sase sectoare, care apartin romano-catolicilor, armenilor si grecilor ortodocsi, coptilor, sirienilor si etiopienilor ortodocsi.
O mica scara din dreapta intrarii in biserica duce spre Capela Golgotei, unde Iisus a fost dezbracat, rastignit si apoi coborat de pe cruce. In centrul complexului de cladiri se afla mormantul Mantuitorului, unde in fiecare an, in noaptea Invierii, Lumina Sfanta coboara in mod miraculos din ceruri, pentru a vesti izbanda lui Iisus asupra mortii.

Alina Ioana Avram

Urmăreşte cel mai nou VIDEO incărcat pe avantaje.ro