Ora de iarnă 2024. Când se schimbă ora?
:contrast(8):quality(75)/https://www.avantaje.ro/wp-content/uploads/2024/10/ora-de-iarna-2024-cand-se-schimba-ora-scaled.jpg)
La sfârșitul lunii octombrie, ora se va schimba, marcând trecerea la ora de iarnă, cunoscută și sub denumirea de ora standard legală sau ora normală. România va reveni astfel la ora Europei de Est, adică UTC+2. Află din acest articol informațiile esențiale despre ora de iarnă 2024 și impactul acesteia asupra organismului.
Cuprins
Când trecem la ora de iarnă 2024?
În ultima duminică din octombrie, ora de vară se va încheia. În noaptea dintre 26 și 27 octombrie, ceasurile se vor da înapoi cu o oră, astfel că ora 4:00 va deveni ora 3:00. Aceasta va marca trecerea de la ora de vară la ora de iarnă, iar ultima duminică din octombrie va fi cea mai lungă zi a anului, având 25 de ore.
Odată cu trecerea la ora de iarnă, zilele vor deveni mai scurte, iar nopțile mai lungi, iar întunericul se va instala mai devreme.
Cum ne afectează trecerea la ora de iarnă 2024?
Când se face trecerea la ora de iarnă, ceasul se dă înapoi cu o oră, astfel că ora 4:00 devine 3:00. Această schimbare este o veste bună pentru cei care se trezesc mai târziu, deoarece noaptea devine cu o oră mai lungă.
Totuși, trecerea la ora de iarnă poate avea un impact considerabil asupra stării noastre de bine. În primele zile după schimbare, mulți oameni experimentează simptome precum nervozitate, insomnie sau oboseală. Specialiștii spun însă că trecerea la ora de iarnă este mai ușoară decât cea la ora de vară. Schimbarea orei este resimțită cel mai puternic de către copii și bătrâni. Însă medicii au declarat că această modificare poate aduce efecte fizice și psihice și din acest motiv, fapt pentru care s-a discutat mult despre renunțarea schimbării orei.
Din cauza ritmului biologic dereglat, oamenii pot resimți o oboseală mai intensă, o stare generală proastă și lipsă de concentrare. Cu toate acesta, potrivit specialiștilor, ora de iarnă este mai potrivită pentru ritmul nostru biologic, întrucât dimineața se face lumină mai devreme, ceea ce ne ajută să ne trezim, iar seara se face întuneric mai devreme, ajutându-ne să dormim. Copiii mici sunt poate cei mai afectați dacă aceștia au deja o rutină bine stabilită. Pentru a face mai ușor trecerea se poate amâna somnul de seară și de prânz cu un sfert de oră. Același lucru este valabil și pentru orele de masă.
Schimbarea orei se bazează pe Convenția fusurilor orare, care stabilește că toate ceasurile ar trebui să indice același minut și secundă la nivel global, diferențele fiind dictate de longitudinea geografică. Astfel, trecerea la ora de iarnă marchează începutul unei perioade în care zilele devin mai scurte și nopțile mai lungi. Numerotarea fusurilor orare pornește de la meridianul de origine din Greenwich (Marea Britanie) și se desfășoară în direcția estică.
De ce se trece la ora de iarnă
Conceptul de schimbare a orei are o istorie îndelungată, dar a fost introdus oficial pentru prima dată la începutul secolului XX, în special în timpul Primului Război Mondial. Această măsură a fost implementată pentru a economisi combustibilul necesar iluminatului artificial. Ulterior, multe țări au adoptat oficial această practică, stabilind o rutină de schimbare a orei de două ori pe an.
Ideea principală din spatele acestui sistem este economisirea energiei prin ajustarea orei pentru a beneficia cât mai mult de lumina naturală a zilei, în special în lunile de vară. În prezent, trecerea la ora de iarnă este un fenomen global, dar care nu este adoptat în toate țările. Aceasta presupune revenirea la fusul orar standard după o perioadă în care s-a folosit ora de vară, care este cu o oră înainte față de timpul standard.
Va fi sau nu eliminată schimbarea orei?
Uniunea Europeană a introdus acest sistem pentru a optimiza utilizarea energiei electrice și a adapta activitățile cotidiene la lumina zilei, reducând astfel consumul de energie în perioada de vară. De-a lungul decadelor, s-a estimat că schimbarea orei contribuie la economisirea unei cantități semnificative de energie, întrucât oamenii profită mai mult de lumina naturală pe măsură ce se extinde ziua.
Totuși, din 2018, Uniunea Europeană a propus eliminarea schimbării orei, iar în 2019 s-a ajuns la un consens, dar statele membre nu au reușit să implementeze în mod uniform măsura. Astfel, începând cu anul 2025, statele membre vor alege între a păstra ora de vară sau ora de iarnă permanentă. În prezent, România urmează să decidă care dintre cele două va deveni ora oficială pe termen lung.
Cum să combatem efectele pe care trecerea la ora de iarnă le are asupra organismului nostru
Abia ne-am obișnuit cu sfârșitul verii și deja temperaturile au scăzut brusc, iar soarele își arată din ce în ce mai rar fața, iar zilele devin acum mai scurte. Toate aceste schimbări ne stresează, afectându-ne buna dispoziție; devenim mai lenți, mai obosiți și mai stresați. Ne dorim să dormim mai mult, ne simțim anxioși și irascibili și adormim din în ce mai greu. În plus, sezonul aduce și viroze, iar persoanele care suferă de depresie sau afecțiuni cardiace pot simți o intensificare a simptomelor în această perioadă de tranziție între cald și rece.
Toate aceste modificări, ce ţin de ritmul biologic al fiecărei persoane, au nevoie de o perioadă de adaptare, astfel că nutriţioniştii ne recomandă o formulă magică:
- Somn
- Fructe şi legume
- Exerciţii fizice
Iată ce alimente nu trebuie să lipsească din următoarele alimente:
Fructele oleaginoase
E bine de consumat aceste fructe oleaginoase în anotimpul rece deoarece sunt bogate în vitamine și minerale, asigurând un suport de energie organismului. Uleiurile și grăsimile sănătoase din conţinutul lor au un aport nutritiv extraordinar, fiind considerate alimentul propice în această perioadă a anului. Nutriţioniştii recomandă să consumati fructele oleaginoase, cum ar fi: migdalele, fisticul, nucile caju și cele braziliene, castanele, nucile doar în stare crudă şi fără alte ingrediente precum sarea.
Berea
Vorbim aici despre consumul moderat de bere, care poate combate problemele legate de somn, contribuind la starea de bine a organismului.Un consum moderat de bere înseamnă 330 ml/zi în cazul femeilor și 660 ml/zi în cazul bărbaților, cu o concentrație alcoolică de maxim 5%. Cerealele folosite la prepararea berii conţin vitaminele de tip B (niacina sau B3, riboflavina ori B2, piridoxina sau B6 și acidul folic – B9), care ne ajută să facem față cu bine schimbărilor din bioritmul nostru. De asemenea, în combinație cu alte ingrediente din compoziția berii, spre exemplu, vitamina B2 și acidul nicotinic, hameiul duce la o instalare mai rapidă a stării de somnolență, prin relaxarea vaselor de sânge, ceea ce induce somnul.
Vitamina C din fructe şi legume
Dacă vreţi să vă energizaţi pentru întreaga zi, mâncaţi kiwi şi ardei gras roşu. Se spune că ele au mai multă vitamina C decât portocala. Vitamina C din acestea duce la întărirea sistemului imunitar, ajută la absorbţia fierului în organism.
Foto: Shutterstock.com