Ora de iarnă 2025- ceasurile se dau înapoi cu o oră în weekend

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

La sfârșitul lunii octombrie, ora se va schimba, marcând trecerea la ora de iarnă, cunoscută și sub denumirea de ora standard legală sau ora normală. România va reveni astfel la ora Europei de Est, adică UTC+2. Află din acest articol informațiile esențiale despre ora de iarnă 2025 și impactul acesteia asupra organismului.

Când trecem la ora de iarnă 2025?

În ultima duminică din octombrie, ora de vară se va încheia. În noaptea dintre 25 și 26 octombrie, ceasurile se vor da înapoi cu o oră, astfel că ora 4:00 va deveni ora 3:00. Aceasta va marca trecerea de la ora de vară la ora de iarnă, iar ultima duminică din octombrie va fi cea mai lungă zi a anului, având 25 de ore. Aceasta aduce România înapoi la ora standard. Anul acesta, ultima duminică din octombrie cade pe 26, ceea ce determină schimbarea orei cu o zi mai devreme față de anul trecut. Această situație s-a mai întâmplat în 2008 și 2014.

Când se va schimba ora de iarnă în următorii ani:

  • 2026 – 25 Octombrie
  • 2027 – 31 Octombrie
  • 2028 – 29 Octombrie
  • 2029 – 28 Octombrie

Cum ne afectează trecerea la ora de iarnă 2025?

Odată cu trecerea la ora de iarnă, zilele vor deveni mai scurte, iar nopțile mai lungi, iar întunericul se va instala mai devreme.

Când se face trecerea la ora de iarnă, ceasul se dă înapoi cu o oră, astfel că ora 4:00 devine 3:00. Această schimbare este o veste bună pentru cei care se trezesc mai târziu, deoarece noaptea devine cu o oră mai lungă.

Totuși, trecerea la ora de iarnă poate avea un impact considerabil asupra stării noastre de bine. În primele zile după schimbare, mulți oameni experimentează simptome precum nervozitate, insomnie sau oboseală. Specialiștii spun însă că trecerea la ora de iarnă este mai ușoară decât cea la ora de vară. Schimbarea orei este resimțită cel mai puternic de către copii și bătrâni. Însă medicii au declarat că această modificare poate aduce efecte fizice și psihice și din acest motiv, fapt pentru care s-a discutat mult despre renunțarea schimbării orei.

Din cauza ritmului biologic dereglat, oamenii pot resimți o oboseală mai intensă, o stare generală proastă și lipsă de concentrare. Cu toate acesta, potrivit specialiștilor, ora de iarnă este mai potrivită pentru ritmul nostru biologic, întrucât dimineața se face lumină mai devreme, ceea ce ne ajută să ne trezim, iar seara se face întuneric mai devreme, ajutându-ne să dormim. Copiii mici sunt poate cei mai afectați dacă aceștia au deja o rutină bine stabilită. Pentru a face mai ușor trecerea se poate amâna somnul de seară și de prânz cu un sfert de oră. Același lucru este valabil și pentru orele de masă.

Schimbarea orei se bazează pe Convenția fusurilor orare, care stabilește că toate ceasurile ar trebui să indice același minut și secundă la nivel global, diferențele fiind dictate de longitudinea geografică. Astfel, trecerea la ora de iarnă marchează începutul unei perioade în care zilele devin mai scurte și nopțile mai lungi. Numerotarea fusurilor orare pornește de la meridianul de origine din Greenwich (Marea Britanie) și se desfășoară în direcția estică.

De ce se trece la ora de iarnă

Conceptul de schimbare a orei are o istorie îndelungată, dar a fost introdus oficial pentru prima dată la începutul secolului XX, în special în timpul Primului Război Mondial. Această măsură a fost implementată pentru a economisi combustibilul necesar iluminatului artificial. Ulterior, multe țări au adoptat oficial această practică, stabilind o rutină de schimbare a orei de două ori pe an.

Ideea principală din spatele acestui sistem este economisirea energiei prin ajustarea orei pentru a beneficia cât mai mult de lumina naturală a zilei, în special în lunile de vară. În prezent, trecerea la ora de iarnă este un fenomen global, dar care nu este adoptat în toate țările. Aceasta presupune revenirea la fusul orar standard după o perioadă în care s-a folosit ora de vară, care este cu o oră înainte față de timpul standard.

Va fi sau nu eliminată schimbarea orei?

Uniunea Europeană a introdus acest sistem pentru a optimiza utilizarea energiei electrice și a adapta activitățile cotidiene la lumina zilei, reducând astfel consumul de energie în perioada de vară. De-a lungul decadelor, s-a estimat că schimbarea orei contribuie la economisirea unei cantități semnificative de energie, întrucât oamenii profită mai mult de lumina naturală pe măsură ce se extinde ziua.

Totuși, din 2018, Uniunea Europeană a propus eliminarea schimbării orei, iar în 2019 s-a ajuns la un consens, dar statele membre nu au reușit să implementeze în mod uniform măsura. Astfel, începând cu anul 2025, statele membre vor alege între a păstra ora de vară sau ora de iarnă permanentă. În prezent, România urmează să decidă care dintre cele două va deveni ora oficială pe termen lung.

Cum ajutăm organismul să se adapteze la ora de iarnă 2025

Abia ne-am obișnuit cu sfârșitul verii și deja temperaturile au scăzut brusc, iar soarele își arată din ce în ce mai rar fața, iar zilele devin acum mai scurte. Toate aceste schimbări ne stresează, afectându-ne buna dispoziție; devenim mai lenți, mai obosiți și mai stresați. Ne dorim să dormim mai mult, ne simțim anxioși și irascibili și adormim din în ce mai greu. În plus, sezonul aduce și viroze, iar persoanele care suferă de depresie sau afecțiuni cardiace pot simți o intensificare a simptomelor în această perioadă de tranziție între cald și rece.

Toate aceste modificări, ce ţin de ritmul biologic al fiecărei persoane, au nevoie de o perioadă de adaptare, astfel că nutriţioniştii ne recomandă o formulă magică:

  • Somn
  • Fructe şi legume
  • Exerciţii fizice

Iată ce alimente nu trebuie să lipsească din următoarele alimente:

Fructele oleaginoase

E bine de consumat aceste fructe oleaginoase în anotimpul rece deoarece sunt bogate în vitamine și minerale, asigurând un suport de energie organismului. Uleiurile și grăsimile sănătoase din conţinutul lor au un aport nutritiv extraordinar, fiind considerate alimentul propice în această perioadă a anului. Nutriţioniştii recomandă să consumati fructele oleaginoase, cum ar fi: migdalele, fisticul, nucile caju și cele braziliene, castanele, nucile doar în stare crudă şi fără alte ingrediente precum sarea.

Berea

Vorbim aici despre consumul moderat de bere, care poate combate problemele legate de somn, contribuind la starea de bine a organismului.Un consum moderat de bere înseamnă 330 ml/zi în cazul femeilor și 660 ml/zi în cazul bărbaților, cu o concentrație alcoolică de maxim 5%. Cerealele folosite la prepararea berii conţin vitaminele de tip B (niacina sau B3, riboflavina ori B2, piridoxina sau B6 și acidul folic – B9), care ne ajută să facem față cu bine schimbărilor din bioritmul nostru. De asemenea, în combinație cu alte ingrediente din compoziția berii, spre exemplu, vitamina B2 și acidul nicotinic, hameiul duce la o instalare mai rapidă a stării de somnolență, prin relaxarea vaselor de sânge, ceea ce induce somnul.

Vitamina C din fructe şi legume

Dacă vreţi să vă energizaţi pentru întreaga zi, mâncaţi kiwi şi ardei gras roşu. Se spune că ele au mai multă vitamina C decât portocala. Vitamina C din acestea duce la întărirea sistemului imunitar, ajută la absorbţia fierului în organism.

Trecerea la ora de iarnă nu modifică mersul trenurilor

CFR Călători informează că, începând din data de 26 octombrie 2025, în activitatea de transport feroviar de pasageri se va trece la ora Europei Orientale (EET), astfel că ora 04:00 devine ora 03:00.

Trecerea la ora Europei Orientale nu modifică mersul trenurilor în vigoare.

În noaptea de 25/26 octombrie 2025, când ora 04:00 (ora oficială de vară) devine ora 03:00 (ora oficială de iarnă), toate trenurile de călători care au ora de plecare din staţiile de formare după ora 04:00 vor pleca la orele prevăzute în Mersul Trenurilor în vigoare, respectând ora Europei Orientale.

Trenurile de călători aflate deja în circulaţie după ora 04:00 (ora de vară) vor opri în staţiile din parcurs stabilite și vor staţiona până la ora de plecare prevăzută în noul orar (ora Europei Orientale). De asemenea, trenurile care mai au de parcurs o distanţă scurtă până la staţia finală îşi vor continua mersul până la destinație.

Având în vedere că şi în ţările vecine trecerea de la ora de vară la ora oficială a Europei Orientale se face în aceeaşi zi, 26 octombrie 2025, între staţiile de frontieră trenurile internaționale vor circula conform orarului din Mersul Trenurilor în vigoare.

Țările în care nu se schimbă ora

Până în anul 2017, din cele 192 de țări ale lumii, mai bine de 100 au refuzat să schimbe ora. În ceea ce privește motivele, acestea sunt diverse – de la motive religioase, până la banalul refuz. Statele care au refuzat să treacă de la ora de iarnă la ora de vară și invers sunt situate pe toate continentele lumii, pornind din Africa și terminând cu Europa.

Africa – din cele 54 de țări de pe continentul african, doar trei au decis să schimbe fusul orar: Namibia, Tunisia și Egipt. Restul de 51 nu schimbă niciodată ora, printre care Somalia, Kenya, Congo, Gabon, Tanzania sau Guineea Ecuatorială.

America de Nord și de Sud – Venezuela, Ecuador, Panama, Guatemala, Nicaragua, Columbia, dar și alte țări mai mici nu mai vor să treacă prin schimbarea orei. În SUA nu se trece la ora de vară sau ora de iarnă în Arizona și în Insulele Hawaii. Ora nu se schimbă nici în orașul canadian Ontario.

Asia – ora nu se schimbă în următoarele țări din Asia: Japonia, Vietnam, Afganistan, India, Singapore, Filipine, China, Coreea de Nord Coreea de Sud şi Iraq. De asemenea, în această listă se înscriu și unele foste republici sovietice, situate în Asia Centrală.

Europa – cele patru țări europene care nu schimbă niciodată ora sunt Turcia, Belarus, Rusia și Islanda.

Australia – aici ceasurile se schimbă doar parțial. Queensland și Australia de Vest aderă la același fus orar atât pe timp de iarnă, cât și de vară.

Foto: Shutterstock.com

Urmăreşte cel mai nou VIDEO incărcat pe avantaje.ro
Recomandari
Mai multe din Stiri