Mărturia impresionantă a Adelei Chirică, o mamă capabilă să anuleze un ordin de ministru pentru drepturile copilului ei!

adela chirica

Adela Chirică este mama lui Davis, un băiețel care suferă de o formă rară de epilepsie. Pentru a-i ajuta pe toți copiii cu această boală, dar și pe aparținătorii lor, Adela a înființat Asociația Dravet, care militează pentru drepturile pacienților care au această afecțiune.

De câteva zile, Adela este vocea copiilor în pericol de a-și pierde sprijinul financiar alocat de stat. Mărturia ei este a tuturor mamelor disperate. Dincolo de această nedreptate, mă întreb de ce copiii cu nevoi speciale sunt primii tăiați depe listele ajutoarelor sociale. Pentru că miniștrii știu bine că acești copii sunt ai unor mame care nu îi vor abandona niciodată în stradă!

Cruzimea acestui raționament cinic dă valoarea reală cu care sunt tratați oamenii în România – cu dispreț și lipsă totală de omenie. Împotriva acestei nedreptăți militează o mână de mame greu încercate care de ani de zile se luptă cu morile de vânt, de dragul copiilor lor. Pentru că, fără ele, acești copii ar fi ai nimănui.

”Când l-am născut pe Davis, fiul meu special, credeam că voi fi mama și prietena lui! Nu știam ca se va naște cu o boala rară și incurabilă și că voi ajunge să fiu medicul lui, terapeutul lui sau că voi învăța legislație și politici publice pentru a putea sa îi apăr drepturile. În orice țară civilizată, cei speciali (nu, nu handicapați), sunt respectați și protejați prin lege! La noi sunt carne de tun și coșul de gunoi!

Săptămâna aceasta am trăit o nouă experiență pe care nu credeam să o trăiesc vreodata! În 3 zile am anulat un ordin de ministru! Miercuri, frustrata si disperată pentru că noul ordin al foștilor miniștri urma să intre în vigoare pe 1 Martie, mi-am vărsat durerea și disperarea pe Facebook.

Copilul meu are cea mai GRAVĂ forma de epilepsie incurabilă, Dravet! După noile criterii, nu mai putea fi încadrat la gradul grav ca până acum, pentru că nu are IQ 35 și crize zilnice! La gradul grav primeam 1000 ron. De acum urma să primim 200 ron. Bani din care trebuie să îi asigur medicația zilnică de care e dependent, suplimentele alimentare vitale, dieta ketogenică și terapiile zilnice pe care le face!

Și de aici a început lupta noastră. A mea și a Cristinei Balan. Miercurea trecută aflam că joi urmau sa se întrunească comisiile de specialitate să decidă ce vor face cu noul ordin, după ce noi deja apărusem la știri urlându-ne nedreptatea. De miercuri seara, până joi dimineața, am organizat un protest în fața Ministerului în care am vrut măcar să ne VADĂ! Să ne vadă că existăm și că avem drepturi! Nu voiam mila, ci drepturile copiilor noștri, din banii pe care noi lunar îi plătim la bugetul statului. Am avut o noapte albă, evident!

Dis de dimineață mi-am dus copilașul la școală și i-am povestit ce se întâmplă și de ce mami azi se grăbește tare și nu poate sta la școală prea mult cu el. Vorbele lui au fost mottoul si motorul meu de a rezista :”Mami, eu mă descurc, tu du-te să te lupți cu oamenii răi care vor să mă lase fără bani de medicamente. De ce vor asta, mami? Ca să nu mă fac eu bine?”

M-am uitat în ochii lui și i-am jurat că mami va învinge! Și mă rugam în gând să nu fie o minciună! La protest erau deja familii cu copii și presa! Foarte multă presă. Pe drum spre protest, cineva din presă îmi trimisese o poză cu cei de acolo și mi-a scris „Nu ești singură!” Doamne, cât de emoționată eram și cum tremuram!

Ne-am îmbrățișat toți, deși cu unii mă stiam doar virtual, am plâns în hohote împreună și ne-am încurajat! Nu știu dacă voi mai trăi vreodată emoția de atunci! Plângeam si râdeam, râdeam și plângeam! Mă strângeam în brațe cu Cristina mea atât de tare încât ne simțeam inimile bătând una în pieptul celeilalte!

Citește continuarea pe pagina următoare

Citeste continuarea pe pagina urmatoare: 1 2

Loading...
Recomandari
Libertatea
Doctorul Zilei
Baby
Sfatul parintilor
Mai multe din Povesti adevarate