Iarna in Retezat

Retezatul este superb in toate anotimpurile. Vara, lacurile albastre bordate de jnepenisuri si pajisti smaltuite de flori rasfata privirea. Toamna e invaluit de toate nuantele de galben si rosu. Iarna, masiv si semet, domina Tara Hategului de sub mantia de zapada.

Spre cabana Pietrele
Fiind un munte inalt, Retezatul este greu de abordat iarna fara a-l cunoaste bine si potentialele sale pericole. Pe timpul iernii, singurele adaposturi din zona inalta sunt cabana Pietrele si refugiul Gentiana.

Drumul spre ele porneste din comuna Ohaba de Sub Piatra, situata pe soseaua care leaga orasele Hateg si Petrosani. Din Ohaba pana la punctul numit Carnic sunt 26 km, daca trecem prin comunele Salasul de Jos, Salasul de Sus, Malaiesti si Nucsoara, iar masina o putem lasa langa cladirile exploatarii miniere.

Aici este si punctual terminus al curselor particulare care aduc turistii de la gara Ohaba. Luandu-ne rucsacii in spinare, pornim din Carnic pe poteca marcata care duce spre cabana Pietrele.

Intr-o prima faza, urcam aproximativ 2,5 km pe un drum forestier, pana ajungem in locul unde drumul, care urca sustinut, face o curba in forma de U. De aici porneste o poteca, care urca direct la refugiul Gentiana. Noi continuam sa mergem inca 200 m pe drum si, din dreptul locului de popas, incepem sa urcam direct prin padurea de brad.

La cabana Pietrele Sculpturi unice in gheata

Urcusul dureaza circa 20 de minute si poate fi anevoios daca este zapada mare sau e gheata pe poteca. La capatul de sus al potecii se afla o poarta de lemn, simbol al intrarii in Parcul National Retezat. Din dreptul portii mai sunt cinci minute de mers pina la cabana.

Pe varful Peleaga Un binemeritat loc de odihna dupa urcusul epuizant

Trasee de iarna – mai grele, mai usoare
Cabana Pietrele se afla la altitudinea de 1.517 m si e principalul loc de popas din masiv. In vechea cabana se mai afla doar bucataria si sala de mese. Cazarea se face in cateva casute modeste, cu doua sau mai multe paturi, ori in vila Stanisoara, care ofera conditii ceva mai bune. Sincer vorbind, conditiile sunt ca de bivuac, adica apa de la izvor si toaleta comuna. Din cauza asta, iarna vin in Retezat numai impatimiti ai muntelui ori alpinisti.

In acest anotimp, posibilitatile de a urca spre zona inalta sunt destul de putine. Se pot face ture relativ usoare sau altele mult mai grele, care ating varfurile inalte ale masivului. Totul e conditionat insa de starea vremii, a zapezii (poate depasi uneori 2 m!), de echipament, conditie fizica si, nu in ultimul rand, de experienta.

Urcand pe Varful Stanisoara Coborare de pe Peleaga

Iarna, cel mai usor traseu este pe Valea Pietrele. Pentru a intra pe vale, de la cabana urcam aproximativ 30 de minute pana la refugiul Gentiana. Aflat la limita padurii, refugiul are un cabanier si circa 30 locuri de cazare, tot in conditii de bivuac.

De la refugiu, valea se deschide, iar noi urcam cat mai pe mijlocul ei. In dreapta, pe muchia Scarisoara, vedem o impozanta cascada de gheata – loc deosebit pentru alpinisti -, iar in stanga noastra muchia Pietrele isi dezvaluie valcelele de pe care se desprind adeseori avalanse distrugatoare.

Dupa circa o ora de mers ajungem langa o stanca enorma, aflata oarecum in mijlocul caldarii Pietrele. Suntem la Bordul Tomii, loc de popas si belvedere. In fata se vad lucind amenintator Varfurile Peleaga, Bucura, Custura Bucurei si Retezatul.

De la Bordul Tomii, urcam mai usor sau mai greu (in functie de starea zapezii) pana sub Curmatura Bucurii. Iarna, mai ales, in curmatura se formeaza o cornisa spre Valea Pietrele, care trebuie sparta si trecuta perpendicular, lucru altfel periculos.

Daca cornisa nu exista, se poate urca direct pana in curmatura. Aici privelistea este coplesitoare: chiar in fata noastra vedem conturul ingetat al Lacului Bucura Retezat si toata caldarea Lapusnicului, cu varfurile care o strajuiesc (Slavei, Judele si Peleaga). Dupa un binemeritat popas si fotografiile de rigoare, intoarcerea se face pe acelasi drum.

Pana si Coana Vulpe se da batuta de… foame. Zapada din belsug la Pietrele

Tot la drum, la drum
Un alt drum relativ usor porneste tot de la cabana Pietrele si urca spre muchia Lolaia. Din pacate, marcajul este rar si dispus pe pietre, fiind greu de urmarit iarna, cand zapada e mare. De sus insa, privelistea este coplesitoare. Se vad toate varfurile si caldarile nordice ale Retezatului, de la Varful Mare si pana la Retezat, situat la capatul muchiei pe care ne aflam.

Cei pregatiti si echipati corespunzator (piolet, coltari, coarda de asigurare) pot continua urcusul pe muchia Lolaia, pana la platforma Retezatului. Aici, urcusul este expus si anevoios si nu-l recomand decat celor pregatiti fizic si psihic. Dar peisajul care se desfasoara de jur imprejurul Varfului Retezat merita efortul. De la Tarcu si Godeanu pana la Parang si Fagaras, o mare de varfuri albe luceste sub soarele bland de iarna.

Se mai pot face ascensiuni si pe Valea Stanisoara, cu urcare prin saua de iarna, tot spre Retezat, sau de pe Valea Pietrele spre Varful Peleaga, dar sunt ture grele si periculoase. De asemenea, pe toate vaile se poate face schi de tura, atunci cand vremea si starea zapezii o permit.

E preferabil ca deplasarile sa se faca in grupuri mai mari; astfel, mersul devine mai usor cand zapada e adanca, participantii alternand la baterea urmelor. Important: traseele pe sub pantele abrupte trebuie evitate. Cum pericolul de avalansa e maxim, intotdeauna se pleaca la drum la cel putin 48 de ore dupa o ninsoare abundenta.

Text si foto: Cristian Duminecioiu

Urmăreşte cel mai nou VIDEO incărcat pe avantaje.ro

Citeste continuarea pe pagina urmatoare: 1 2

Recomandari
Libertatea
Publicitate
Huff
VIVA!
Retete
Baby
TV Mania
Sfatul parintilor
Mai multe din Vacanta