Este bună competiția academică? Să-i împingem pe copii către olimpiade sau nu?

elevi in clasa

elevi la scoala

Orice trimitere în viață a copiilor noștri – la școală, în concursuri sau competiții, de pildă – trebuie să aibă în centrul deciziilor parentale un singur gând cu adevărat conștient: îl trimit cu mesajul că ce va face el este măsura valorii sale personale, și, prin urmare, aceasta va fluctua nesigur în funcție de triumfurile și ratările lui?

Sau îl trimit cu convingerea că valoarea de sine nu poate fi luată de nimeni și nimic – ea este intrinsecă și necondiționată – iar triumfurile și eșecurile lui sunt parte din jocul existențial, natural, ca formă de creștere și ca o călătorie personală?

Teama de ratare și febra competițiilor

Pare ușor, dar nu este. Am trăit de 20 de ani lângă familii ai căror copii au crescut sub ochii mei la catedră, de la 3-4 ani, la vârsta adolescenței. Există, la început, în orice părinte, flacăra iubirii necondiționate și a acceptării copilului propriu, dincolo de orice izbândă sau cădere. Lucrul acesta frumos se schimbă, însă, la majoritatea, odată cu intrarea la școală.

Cam toate familiile par cuprinse brusc de un virus necruțător, acela al îndoielii și al fricii de ratare, de febra competițiilor și de rușinea topurilor valorice pe care, în inconștiența lor, învățătorii români încă le fac declarat și public.

Competițiile școlare academice nu sunt rele, în sine

Nu mă înțelegeți greșit: competițiile școlare academice nu sunt rele, în sine. Educă un spirit al autocontrolului, o stăpânire anume de sine, antrenează intelectul pe o curbă ascendentă care nu poate fi decât în avantajul copilului.

De multe ori, adulții de succes de mai târziu au în spate astfel de momente în care au învățat să se replieze, să lucreze cu un program, sub presiunea unui termen.

Adică este absolut benefic să ai în repertoriul modurilor tale de operare mentală și emoțională experiența unui examen, a unor competiții. Atenție – dacă și numai dacă – ea este parte din creșterea ta acceptată cu bune și cu rele – nu un punct de referință extern după care evaluezi dacă al tău copil este bun sau nu.

Nu un prilej de rușine, de alertă sau de privit peste gard, la curtea vecinului, ca să vezi dacă nu cumva el are o progenitură mai avansată. Nici un prilej de bucurie, ca la extragerea lozului câștigător.

Dacă în urma competițiilor academice școlare, copiii se simt judecați în esența lor de oameni – dacă identitatea lor este atașată și confundată cu emoția triumfului sau a dezamăgirii, atunci vom avea acasă și în școli oameni fără busolă interioară. Oameni care au ajuns să creadă că ei sunt coaja lor, oameni care nu au ajuns niciodată să își recunoască miezul, esența.

Copiii care nu au fost lăudați excesiv pentru inteligența sau reușitele lor, și nici certați pentru greșeli și insuccese, sunt copiii care stau centrați în sine: care dezvoltă acel miez interior capabil să îi ridice în viață, de jos, de câte ori cad, capabil să îi inspire despre cum se pot reinventa sau scutura de trecut.

Citește continuarea pe pagina următoare.

Copiii care sunt mereu apreciați în funcție de ce fac la școală numai – uită de celelalte felii importante ale întregului care sunt ei: uită de ei ca ființe jucăușe, creative, pline de umor, de libertate, de lacrimi și bucurii deopotrivă, de importanța relațiilor cu ceilalți – de prieteni, de emoțiile altora, de propriile chemări.

De aceea, avem foarte multe exemple în jurul nostru de foști elevi olimpici sau de nota 10 care nu și-au găsit vocația, care nu își trăiesc cu pasiune munca, viața, direcția.

Competițiile academice nu sunt rele în sine. Olimpicii sunt copii buni, capabili să lucreze contratimp, sub presiune, cu intelect dezvoltat, cu reale predispoziții în a prinde lucrurile din zbor, de a face conexiuni rapide și relevante între informații, date și fapte.

Olimpicii care fac performanță din pasiune sau olimpici de performanță mânați de la spate?

Printre acești copii excepționali (care, statistic, se zice că reprezintă cam 6-8% din populația școlară la un moment dat), există, desigur, două mari grupuri vizibile abia mai târziu, la vârsta maturității: olimpicii care au făcut performanță mânați de pasiune, de bucurie, și cu detașare de această nesănătoasă condiționare între rezultat și valoarea intrinsecă; și, desigur, olimpicii care au făcut performanță mânați de la spate, de ambițiile parentale sau de portofoliu al cadrelor didactice.

Și aceștia din urmă sunt copii la fel de valoroși și inteligenți – numai că au avut nenorocul întânirii cu adulți mai puțin evoluați spiritual și emoțional. De cele mai multe ori, aceștia din urmă se ratează, înțepenesc în identitatea cojii dependente de părerile și aprobările celorlalți.

Să ne trimitem copiii în competiții școlare?

Da. Doar dacă le-am pus în suflet echipamentul corespunzător. Nu trimiți niciodată, la schi, pe munte, un copil îmbrăcat în bermude, nu? Așa că niciodată, nu-l trimiți în viață, în concursuri, în luptă, în competiții sportive, fără să fi pus în interorul lui dragoste necondiționată, acceptare fără limite.

Este un abuz și o traumă pentru copilul tău să învețe că stima lui de sine și sentimentul de a sta în pielea proprie vin din scoruri, medalii, diplome sau aprobări externe.

O doză de mândrie sau o umbră de tristețe este sănătos să aibă oricine când câștigă sau pierde. Atât timp cât ambele emoții nu se confundă cu cine suntem noi cu adevărat, pe dinăuntru: corpul nostru, mintea și emoțiile noastre nu reprezintă tot ceea ce suntem.

Există, sunt convinsă, o a patra identitate – una care le ține în brațe pe toate celelalte trei – un fel de sine superior, care poate fi crescut numai de părinții conștienți, capabili de iubire necondiționată, de încredere și gânduri luminoase pentru propriul copil.

Cine crește fără o această a patra dimensiune integratoare, este rătăcit, nefericit, dependent de drogurile emoțiilor bune sau rele pe care ți le dau câștigul și eșecul. De care, culmea, oricum avem cu toții parte. Și bine că-i așa, că, altfel, n-am crește.

Oana Moraru

de Oana Moraru

Fondatoarea platformei 'Vocea părinților' și a atelierelor de evaluare a copiilor și feed-back pentru părinți

 

 

 

 

 

Sursa foto: shutterstock.com

Urmăreşte cel mai nou VIDEO incărcat pe avantaje.ro

Citeste continuarea pe pagina urmatoare: 1 2

Recomandari
Libertatea
Shtiu.ro
Publicitate
Huff
VIVA!
Retete
Baby
TV Mania
Sfatul parintilor
Mai multe din Educatie