Efectele pandemiei asupra sistemului sanitar din România

Articol realizat în cadrul campaniei Ascultă-ți tusea! (www.ascultatusea.ro), o campanie de conștientizare privind prevenția cancerului pulmonar, inițiată de Societatea Română de Pneumologie (SRP), Societatea Română de Radioterapie (SRR), Societatea Română de Radioterapie și Oncologie Medicală (SRROM), Asociația Medicilor de Familie București-Ilfov (AMF-B), Societatea Națională de Medicina Familiei (SNMF), Societatea Națională de Oncologie Medicală din România (SNOMR), Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer (FABC), susținută de Bristol Myers Squibb.

COVID-19 s-a răspândit în 2020, determinând cea mai gravă pandemie din ultimii 100 de ani, și a expus fragilitățile latente' ale sistemelor de sănătate existente înainte de apariția acesteia. 

Pandemia COVID-19 a avut un impact profund asupra întregului sistem sanitar din România, iar efectele ei s-au simțit cu precădere în domeniul oncologiei, în special în cazul cancerului pulmonar. 

Înainte de pandemie, cancerul pulmonar era una dintre principalele cauze de deces în România, iar numărul de cazuri noi creștea constant. Însă această situație globală a pus presiune asupra sistemului de sănătate, având un impact substanțial asupra accesului la serviciile de îngrijire medicală, cu multe programări și intervenții amânate sau anulate. În plus, frica de expunere la virus a determinat multe persoane să evite spitalele și cabinetele medicale, ceea ce a dus la întârzierea diagnosticării și tratamentului unor boli grave, cum ar fi cancerul pulmonar.

RECOMANDAREA NOASTRĂ:

Ce i-a șoptit Mirabela Grădinaru la ureche lui Nicușor Dan în timpul discursului după câștigarea alegerilor

Această situație subliniază necesitatea unei abordări urgente a problemei, iar lecțiile învățate din pandemie oferă o oportunitate de a ne reevalua și îmbunătăți strategiile de combatere a acestei boli.

În acest context, avem nevoie de strategii inovatoare și eficiente pentru a ne asigura că cei care suferă de cancer pulmonar primesc îngrijirea medicală necesară, ca de exemplu:

RECOMANDAREA NOASTRĂ:

Cum arăta Ioana Ginghină când a pozat în Playboy. A apărut nud în urmă cu 20 de ani

1. Accesul la îngrijire: Îmbunătățirea accesului la îngrijirea medicală pentru pacienții cu cancer pulmonar este o prioritate. Acest lucru înseamnă asigurarea din partea instituțiilor abilitate că pacienții pot primi consultații și tratamente în siguranță, chiar și în perioade de criză de sănătate publică.

2. Tehnologiile digitale: Integrarea tehnologiilor digitale, cum ar fi telemedicina, în gestionarea cancerului pulmonar poate facilita consultările la distanță și monitorizarea pacienților, permițând astfel continuarea tratamentului în condiții de siguranță în timpul perioadelor de izolare sau carantină.

3. Programul de screening: În ciuda dificultăților prezentate de pandemie, eforturile de screening pentru cancerul pulmonar trebuie să continue și chiar să fie intensificate. Detectarea timpurie a cancerului pulmonar poate îmbunătăți semnificativ prognosticul pacienților, de aceea este esențial să se asigure că programele de screening sunt accesibile pentru toată populația.

4. Investiții în cercetare și dezvoltare: Investițiile în cercetare și dezvoltare pot contribui la îmbunătățirea diagnosticului și tratamentului cancerului pulmonar. Mai mult, pot ajuta la înțelegerea modului în care COVID-19 a afectat pacienții cu cancer pulmonar și cum pot fi aceștia cel mai bine tratați.

5. Educație și sensibilizare: Este esențial să se continue eforturile de a informa publicul larg despre simptomele cancerului pulmonar și importanța detectării timpurii. 

În acest context, Societatea Română de Pneumologie (SRP), alături de Societatea Română de Radioterapie (SRR), Societatea Română de Radioterapie și Oncologie Medicală (SRROM), Societatea Națională de Medicina Familiei (SNMF), Asociația Medicilor de Familie București-Ilfov (AMF-B), Societatea Națională de Oncologie Medicală din România (SNOMR), Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer (FABC), cu sprijinul Bristol Myers Squibb, continuă și anul acesta campania Ascultă-ți tusea!, un proiect pilot de conștientizare privind cancerul bronho-pulmonar în rândul publicului general. Prin intermediul plaftformei ascultatusea.ro, inițiativa își propune să adune și ofere informațiile necesare pentru a detecta din vreme o eventuală afecțiune grea, cum este cancerul bronho-pulmonar.

Sistemul de sănătate din România, la fel ca multe altele din întreaga lume, încă se confruntă cu provocări majore în era post-COVID-19. 

Pentru a preveni apariția complicațiilor, dincolo de contextul în care ne aflăm într-o anumită perioadă, este crucial să interpretăm expresia „controale de rutină în sensul cel mai literal. Acest obicei ar trebui să fie o componentă constantă în rutina fiecărei persoane, indiferent de vârsta sau simptomele clinice prezente.