DOSAR SPECIAL: Iia românească este croită în formă de cruce

Iia românească, cămașa tradițională de sărbătoare a româncelor adusă la perfecțiune de generații fără număr de femei, este piesa de vestimentație pe care am oferit-o modei mondiale cuprinzând într-o bucată de borangic, croită original în formă de cruce, identitatea simbolistică a spiritului nostru ancestral.

Croiul și materialele din care sunt confecționate iile, mai cu seamă cele folosite ca zestre, nu sunt deloc întâmplătoare având semnificații profunde, mai ales cu conotații magice, descifrate peste veacuri. Bluza tradițională este confecționată dintr-o pânză albă de bumbac, borangic, in, cânepă sau mătase, dar astăzi, cele mai utilizate materiale sunt marchizet-ul sau pânza topită din bumbac și deși iia reprezintă încă, o frântură a lumii fascinate a satului românesc străvechi, femeile moderne o asortează cu orice, fie că este vorba despre fustă sau blugi.
Cu toate că există o varietate de stiluri și tehnici ce se referă la modul în care sunt tăiate și cusute iile tradiționale românești- care sunt „stricto senso' costume populare specifice diferitelor regiuni ale țării- există câteva elemente comune care definesc croiul unei astfel de piese de îmbrăcăminte.

Broderia crestată

În epoca noastră modernă, iile sunt în general confecționate dintr-un număr mai mare de bucăți de pânză, care sunt apoi tăiate și cusute împreună pentru a forma șireturile, corpul și mânecile iiei. Croiul depinde de regiunea și stilul particular al îmbrăcămintei, dar multe ii românești moderne au corpul și mânecile în formă de dreptunghi sau pătrat și în plus, au guler rotunjit și o prelungire de genul unei fuste care se extinde spre partea de jos. În ceea ce privește cusăturile, iile sunt cel mai adesea decorate cu motive tradiționale, cum ar fi flori, frunze și animale, cusute în culori vibrante iar cusăturile sunt realizate în marea lor majoritate cu ajutorul unei tehnici singulare de broderie, numită „broderie crestată', care bordează motivele folosite cu margini dentate.

Citește și...

Horoscop 11 septembrie. Zodia care astăzi lasă uitării inima frântă de la începutul anului

Angela Gheorghiu a fost huiduită în Coreea de Sud, după ce a întrerupt un spectacol: „Respectați-mă!'

Rugăciunea către Fecioara Maria

Iile originale tradiționale create și cusute după regulile din vechime sunt însă, croite din două bucăți de pânză dreptunghiulare tăiate în formă de cruce, cu mâneci largi și o „gură', o deschizătură rotunjită decupată în partea de sus și cusută în „spic', un stil care se găsește în special în regiunea Bucovinei și are profunde semnificații creștine, căci viața satului românesc a fost și este legată de credința în Dumnezeu. De aceea și astăzi, când se începe lucrul la tors, la țesutul pânzei pentru iie sau la împletit firele pentru cusut și mai cu seamă la croială, coaserea sau decorarea unei ii, se rostește întotdeauna o rugăciune către Fecioara Maria, care să ferească de rele atât lucrătorul cât și purtătorul cămășii.

Stan și poale

Croiala tradițională închipuie o formă de cruce atunci când iia este așezată pe o suprafață plană, corpul fiind alcătuit din două părți, una frontală și una dorsală, ambele tăiate în formă de cruce și care poartă numele de „stan' la care se atașează mânecil, tăiate în formă de cruce, cusute la nivelul umerilor, de-a lungul laturilor crucii și apoi încrețite în volănașe delicate la umeri și la încheietura mâinilor.
Partea de jos a iiei, așa numita „fustă' sau „poale', este alcătuită din patru panouri cusute împreună, tăiate în formă de triunghi.

Cămăși feminine unicat

Această croială în formă de cruce permite iilor bucovinene originale să fie purtate de oricare dintre cele patru colțuri, ceea ce le face mai versatile decât alte stiluri de ii și în plus, croiala în cruce este ideală pentru că folosește bucăți de pânză relativ mici, ceea ce permite creatorilor să înglobeze mai multe culori, texturi și tipuri de pânză într-un singur articol. Mai mult, decorațiiunile folosite în Bucovina pentru iile tradiționale au modele unice și folosite exclusiv pentru fiecare dintre aceste piese de îmbrăcăminte cusăturile purtând denumiri speciale cum ar fi „piatră', „căpățână' sau „beteală'. În sud, în zona Olteniei însă, iile erau ţesute din borangic, fiind accesorizate cu broderii la gât şi cu mărgele la mâneci, impus în conștiința europeană și mondială ca un format vestimentar tradiţional românesc de o frumuseţe unică şi originală.
În concluzie, croiul unei ii românești poate varia în funcție de regiunea și stilul particular al piesei de vestimentație, dar în general, au un corp și mâneci în formă de dreptunghi sau pătrat, guler rotunjit și o fustă care se extinde spre partea de jos, iar decorarea lor se face cu cusături și motive tradiționale, realizate adesea prin tehnica de broderie crestată, toate acestea, de la pregătirea materialelor, la croială și la realizarea modelului și a designului, așezând pe drept cuvânt iile printre obiectele de artă.

Tipuri de iie tradițională

Deși pare simplă, confecționarea unei ii este un proces destul de complex, în vechime ea se lucra doar manual la războiul de țesut și, în funcție de modelul ales, acest lucru dura chiar și jumătate de an. Cele mai vechi ii originale sunt cele croite „de-a întregul' din pânză de in sau de cânepă, brodate cu lână sau cu mătase, iar în categoriile de „design' folosite există câteva tipuri principale:
 iia încrețită, numită și iia cu altiță- caracterizată de câmpuri ornamentate (altițe) la guler, piept și mânecă și de încrețirea pânzei. Altița folosită la iile numite și „carpatine' reprezintă o bucată de pânză dreptunghiulară, încrețită în zona gâtului, plasată pe umerii cămășii, care nu face parte din structura mânecilor și unește partea din față cu cea din spate. Inițial cu rolul de lărgire a cămășii, altița coincidea nevoii femeii de a avea o libertate mai mare în mișcări, ulterior devenind tot mai bogat decorată și prezentă la iile purtate de fetele nemăritate, de mirese la nuntă și de femeile măritate în primii ani de căsnicie și redând prin elemente vizuale aparte, statutul social al femeii.
 iia cu platcă, prezentă în Bihor și Maramureș- care are un mod ornamental aparte, ca un fagure, așa numitele „crățele', ce urmează linia de unire a foilor cu platcă și unde predomină culoarea galbenă în Oaș și verde în Maramureș;
 iia cu lăncez sau cu fodor, prezentă în Neamț și pe Valea Bistriței, care are sub guler o fâșie brodată și încrețită;
 iia cu umăr, întâlnită în special în Sibiu și Făgăraș, care are „brățări' la încheieturi, iar în loc de altiță, o zonă ornamentală extinsă pe umăr și una identică în dreptul cotului;
 o variantă foarte veche a iiei cu umăr, este iia de Săliște, zisă și „cu ciocănele' la care broderia cu rol magic este înlocuită cu panglici negre brodate în culorii vii sau adesea, cu fir de aur;
 iia cu tăblie, neîncrețită, croită fără pânză în desfășurare și la care mâneca este acoperită de o ornamentație bogată, este specifică regiunii Hunedoarei până către Arad;
 iia încărcată, care are pieptul și umerii acoperiți de broderie pe muchie, lucrată cu bumbac, mătase sau chiar mărgele într-o ornamentație geometrică.

Citește și...

Un artist celebru a dezvăluit că și-a înșelat soția și are un alt copil din relația extraconjugală: „Am devenit recent tatăl unei fetițe'

Angela Gheorghiu a fost huiduită în Coreea de Sud, după ce a întrerupt un spectacol: „Respectați-mă!'

Vopsire după tehnici străvechi

Iia românească este o piesă vestimentară care atrage tot mai mulți admiratori și este apreciată îndeosebi pentru croiul lejer, farmecul ei singular fiind oferit de materialul fin și delicat din care este confecționat și motivele originale brodate. Ca materiale de broderie, iile se lucrează îndeosebi cu fire de arnici, cu mătase nerăsucită, beteală cu fire aurii sau argintii (folosită ca separație între broderii), bumbăcel, ibrișim dar și, mai nou, cu fir de lână, mătase vegetală, ori cotonul perle, iar tradițional, firele de broderie sunt vopsite manual, după reţete străvechi, transmise pe linie maternă și extrase doar din anumite plante și arbori. Ca material din care se confecționează iile este apreciată îndeosebi pânza topită, o țesătură subțire, fluidă și aerată, care se aranjează frumos pe corp și oferă un confort deosebit și o senzație plăcută la atingere. Pânza topită se obține din bumbac, in sau mătase și, în funcție de compoziție, are diverse grade de desime. Țesătura este moale și are un aspect ușor creponat, care poate fi netezit prin călcare dar imediat ce pânza este spălată, crepul revine deoarece este o formă specifică, imprimată în memoria firelor.

Foto: 123rf

DOSAR SPECIAL: Semnificația motivelor cusute pe Iia românească

DOSAR SPECIAL: Când a apărut Iia românească?

Tensiuni între Anca Țurcașiu și Selina, iubita lui Victor Slav, la Asia Express 2024. „Femeia aia se uită la mine ca la o zdreanță'

Citește și următorul articol:

Povestea unui student arogant care a suportat consecințele: „Am absolvit fără să știu să citesc semnele vitale'