EXCLUSIV AVANTAJE: Femei celebre care au murit la CUTREMURUL DIN 1977
Cutremurul din 1977 a fost descris ca fiind extrem de violent și de scurtă durată, durând aproximativ 55-56 de secunde, dar cu efecte catastrofale. A distrus sau avariat grav mii de clădiri, inclusiv blocuri de locuințe, spitale, școli și clădiri istorice. Multe dintre clădirile vechi, construite înainte de aplicarea unor norme de construcție antiseismice, s-au prăbușit sau au fost serios avariate.
Scena post-cutremur a fost una de haos și devastare, cu eforturi de salvare și recuperare care au durat săptămâni. S-a raportat că multe victime au fost prinse sub dărâmături, iar salvatorii, adesea neechipati corespunzător, au trebuit să lucreze în condiții dificile pentru a-i extrage.
4 martie 1977. Vineri, o seară cu Lună plină, în buza primăverii. La televizor, un film bulgăresc obscur, „Dulce și amar', ce urma să se șteargă total din memorie în cele 56 de secunde ce au urmat. Evaluarea dezastrului este teribilă: 1.570 de morți, 11.300 de răniți, 35.000 de familii rămase pe străzi, doar cu hainele de pe ele, un oraș ras de pe fața pământului… În Capitală, 32 de blocuri au devenit munți de moloz și fiare. Zile în șir s-au scos oameni de sub dărâmături. Vii și morți. De-a valma. La 11 zile de la seism, încă se mai scoteau supraviețuitori. Ultimul salvat, Sorin Crainic, avea 19 ani și a stat sub dărâmăturile de la Continental 250 de ore.
EXCLUSIV AVANTAJE: Femei celebre care au murit la CUTREMURUL DIN 1977
DOINA BADEA – Edith Piaf a României
Una dintre cele mai cunoscute voci feminine din România a dispărut
la cutremurul din 1977. Nu a dispărut însă muzica ei, rămasă, şi astăzi,
la fel de tulburătoare.
56 de secunde a durat faimosul cutremur. 56 de secunde intense, în care 1.570 de persoane şi-au
pierdut viaţa. Printre acestea, şi cea descrisă drept „Edith Piaf a României'. Cea comparată cu
Dalida. Cea despre care muzicologii spuneau că „nu semăna cu nimenea şi nimeni nu va putea să
o imite' (George Sbârcea). „O apariţie singulară' (acelaşi George Sbârcea). Cea care nu cânta, ci trăia muzica pe care o interpreta. Cea care fusese soţie şi mama a doi băieţei, Bogdan- Traian şi Andrei-Claudiu, de un an. Cea care se mutase de puţin timp în faimosul bloc Continental, în care locuia şi Toma Caragiu. Cea care avea 37 de ani când totul s-a oprit. Scriem la trecut despre Doina Badea, însă chiar şi acum, la 42 de ani de lacutremur, numele ei este la fel de cunoscut ca în momentul dispariţiei sale printre ruine.
O voce pătrunzătoare
Din aceeaşi generaţie cu Angela Similea, Margareta Pâslaru, Stela Popescu şi prietenă bună cu Marina Voica, Doina Badea s-a distins printr-o voce tulburătoare, mereu puternică, mereu cutremurătoare. Indiferent de melodia pe care trebuia să o cânte, ea îşi punea întregul suflet în acele câteva minute care ajungeau să-i copleşească pe cei care o ascultau. Într-o perioadă în care bisurile nu erau acceptate, Doina Badea rămânea pe scenă minute în şir pentru că publicul nu se oprea din aplaudat.
Cu muzica în sânge
Doina Badea avea un fel al ei de a trăi muzica. Era evident că se născuse pentru a cânta. De origine din Craiova, a absolvit Şcoala Populară de Artă de acolo, apoi a colaborat cu corul Filarmonicii de Stat „Oltenia'. A debutat la Teatrul Muzical din Deva (Teatrul de Stat de Estradă Deva, la acea vreme). În faţa unui director exigent, Ion Preda, care îşi dorea cei mai buni artişti pentru relansarea teatrului, Doina Badea a excelat. Avea 20 de ani. A rămas la Deva timp de două stagiuni (trei ani), unde a apărut pe afişele spectacolelor cu pseudonimul Retta Marga.
O persoană tăcută, modestă, discretă, care parcă plutea prin viaţă, au descris-o apropiaţii, dar care pe scenă îşi etala vocea de neegalat. Tăcută şi conştiincioasă, avea să-şi amintească, într-un interviu, şi compozitorul Alexandru Dobondi, fost coleg al artistei.
Datorită vocii sale, Doina Badea a fost remarcată de compozitorii Puiu Maximilian şi Vasile Veselovschi, care i-au propus varianta unei cariere la Bucureşti, la Teatrul „Constantin Tănase', ofertă pe care a acceptat-o.
Împlinirea ultimilor ani
După o dezamăgire în dragoste, Doina Badea avea să-l întâlnească pe Traian Smeu, şi lucrurile să se aşeze pe făgaşul dorit şi la acest capitol. Cei doi s-au căsătorit şi, în decurs de câţiva ani, au venit şi cei doi băieţei. La începutul ultimului lor an de viaţă au primit şi un apartament în acelaşi bloc, dar la altă scară, în care locuia şi Toma Caragiu.
„Ploaia dansa…
… împreună cu noi'… „Ploaia şi noi' rămâne unul dintre cele mai cunoscute cântece ale Doinei Badea, care confirmă părerea criticului George Sbârcea: „Avea, într-adevăr, un fel al ei propriu de a interpreta orice melodie, o rezonanţă particulară a tonurilor. Nu semăna cu nimenea şi nimeni nu va putea să o imite, fiindcă Doina Badea este o apariţie singulară'. Din acest motiv, nu puţini aufost compozitorii care au scris piese special pentru a fi cântate de Doina Badea, iar Adalbert Winkler a fost unul dintre aceştia, cu faimoasa piesă „Se întorc vapoarele'. „Doi mari solişti
nu au fost încă egalaţi în ceea ce priveşte calităţile vocale. Este vorba despre Aurelian Andreescu şi Doina Badea. Doina Badea, cea cu melancolie multiplicată în glas, cum spunea George Sbârcea, şi Doina Badea, cea cu forţă unică în glasul ei, cum spunea George Stanca, poet şi publicist, şi pe care lumea o iubea, normal, pentru modestie şi discreţie', avea să declare şi cunoscutul om de radio Titus Andrei.
Cutremurul din 1977 rămâne un moment definitoriu în istoria României, amintind de vulnerabilitatea față de forțele naturii și necesitatea pregătirii și rezilienței comunităților.
Foto: Libertatea, Agerpress
Citește și:
EXCLUSIV AVANTAJE Mărturiile tulburătoare ale unui fost dependent de droguri
EXCLUSIV AVANTAJE Andreea Maria Stîngaciu este Miss Deaf Europa