Dobrogea necunoscuta

Dobrogea necunoscuta

Daca o stii numai din goana masinii ori a trenului, spre litoral, merita sa afli cat de frumoasa e de fapt…

Am traversat Dunarea cu bacul de la Calarasi spre Ostrov. "Covrigi calzi!", ma imbia un tip brunet cu ochelari de soare.

L-am refuzat politicos si mi-a raspuns, in cea mai pura germana, Kein Problem, zambindu-mi complice.

Cateva secunde, ne-am simtit amandoi europeni pe bacul ce curgea lenes pe Dunare, trecand pe langa niste blocuri din Silistra bulgareasca la fel de sinistre ca si cele romanesti din "epoca de aur".

Asa a inceput calatoria mea prin Dobrogea fara mare. Drumul spre Ostrov e o sosea bine pietruita (de vesnicii nemti, in timpul razboiului) si strabate kilometri intregi printre dealuri acoperite de vita-de-vie.

De la Dervent, spre Adamclisi
In varful unui deal de pe care se vede Dunarea, te asteapta Manastirea Dervent. Cu un istoric care incepe in perioada crestinismului timpuriu, lacasul e renumit pentru cele doua cruci facatoare de minuni, la care veneau si paganii in timpul stapanirii otomane asupra Dobrogei.

De la Dervent, aceleasi vii nesfarsite, apoi padure si mici localitati cu geamii si magarusi singuratici, legati la marginea soselei.

Masini putine, aer curat si mult verde, ceea ce pare surprinzator pentru un tinut pe care romanii si-l imagineaza indeobste pietros si permanent toropit de soare. Deodata, in stanga soselei apare un zid enorm de piatra. Un indicator te indruma spre cetatea Adamclisi.

Cum am coborat din masina, dintr-o casuta de piatra aflata vizavi a aparut paznicul Soare – cum s-a recomandat. Omul e binevoitor si face pe ghidul – desi nu e calificat pentru asta, punand chiar suflet. Alearga voios de la o piatra la alta, aratandu-ti ba urmele carelor care intrau odata pe poarta cetatii, ba un altar, ba vechea conducta a apeductului roman.

Chiar daca, initial, "ghidul" pare sacaitor, el ajunge sa-ti fie simpatic. De la el am aflat ca sculpturile originale de pe Tropaeum Traiani se afla la muzeul din localitate. Din nefericire, muzeul era inchis. In schimb, am mers la monument.

Ridicat intre anii 106-109 d.Cr., pentru a imortaliza victoria romanilor asupra dacilor, monumentul initial avea 39 m inaltime si un diametru de 38 m, fiind placat cu basoreliefuri in care apar – ca si pe Columna lui Traian -, figuri de daci imbracati in costume populare similare celor de azi din zonele carpatice. Actuala constructie e o replica ceva mai mica din piatra alba, dar la fel de impresionanta.

A fost odata Cetatea Enisala…
De la Adamclisi am continuat spre Constanta, pe care am ocolit-o, indreptandu-ma spre Tulcea, urcand si coborand dealuri inverzite sau acoperite de covoare galbene de rapita.

Undeva in dreapta, un alt indicator, o alta cetate: Histria. Ruinele acesteia se afla pe malul Lacului Sinoe. Histria a fost prima colonie greceasca din Dobrogea in secolul VII i. Cr. si cel mai vechi oras de pe teritoriul Romaniei.

De la Histria am continuat pe un drum judetean pana la Jurilovca, locul de unde vara pornesc vaporasele spre Gura Portitei. Dar hotarasem sa fie fara mare, asa ca am continuat pana la Enisala, localitate aflata langa Babadag si inconjurata de dealuri cu paduri si cu vita-de-vie. Sus, deasupra satului, sunt ruinele cetatii Enisala, unde poti ajunge cu masina.

Candva, cetatea strajuia tarmurile Marii Negre, inlocuite astazi de intinderi enorme de stuf si de apele Lacului Razelm. Marea? Undeva departe, la orizont, dincolo de braul de nisip ce o desparte – poate vremelnic – de cetate.

N-am avut insa parte de o zi prea frumoasa la Enisala. Un vant puternic batea peste mare si lac, spargandu-se de zidurile batranei cetati. Intr-o astfel de zi, poti simti si tu ce l-a intristat iremediabil pe Ovidiu in exilul sau la Pontul Euxin…

Lebede, paduri de tei si de salcami…
Noaptea se apropia cu pasi repezi, asa ca am pornit in cautarea unui loc de cazare, ocolind – pe o sosea secundara – lacurile. Pe inserat am ajuns la Murighiol, localitate asezata pe malul bratului Sf. Gheorghe. Daca in satele pe care le-am strabatut oamenii pareau sa nu fi auzit de turism, la Murighiol lucrurile stau altfel.

Localitatea geme de pensiuni cochete. Eu am stat la "Traian", o pensiune cu ziduri racoroase, construite cu mult bun- gust din piatra de Dobrogea. In portul comunei am intalnit un personaj care isi spune Pelicanu’. Omul avea barca si ne-a oferit o excursie in Delta contra 150 lei.

Era tentant, dar timpul era prea scurt si, dupa ce am aruncat o privire la ruinele cetatii Halmyris si ne-am oprit langa un lac populat de sute de lebede, am pornit inapoi spre Babadag.

Drumul este ca un tunel urias format din copaci. "E ca in Labirintul lui Pan", mi-a spus partenera mea de calatorie. Nu stiu cum arata cel din film, dar labirintul dobrogean e foarte frumos. Ajuns la Babadag, am pornit spre Slava Rusa si Slava Cercheza, doua comune asezate la poala unor dealuri calcaroase, acoperite de paduri nesfarsite de salcami si de tei.

Pe langa Dunare si munti
Apoi, un scurt popas la Manastirea Celic Dere ("parau de otel", in turceste), cu o superba biserica din piatra alba si chiliile celor 70 de maicute, ascunse sub arcadele verzi ale padurii. Coboram apoi spre Somova cea inconjurata de stejari, ocolind Tulcea, iar dupa Isaccea, facem un mic ocol spre Manastirea Cocos.

Impunatoare, cu o curte in care vezi toate florile de pe pamant, manastirea se "rasfata" intr-o poiana inconjurata de padure si plantatii de vie. Suntem, de altfel, langa Niculitel, comuna renumita pentru podgoriile ei.

Soseaua insoteste acum Dunarea – din loc in loc, balti enorme de stuf si canale drepte, care duc spre fluviu. Deodata, aproape de Macin, siluete enorme acopera orizontul. Sunt chiar munti, batrani si tociti, dar sunt Muntii Macinului!

Desi nu au mai mult de 470 m inaltime, te imbie la drumetie. Dar iarasi nu e timp, asa ca, aruncand o privire de bun ramas, te afunzi, dus de sosea, in Balta Brailei. Padurea taiata ciudat de cineva, care pare ca vrea sa o transforme in piloni, te insoteste pana la trecerea cu bacul spre Braila. Aici calatoria ia sfarsit…

Text si foto: Cristian Duminecioiu

Urmăreşte cel mai nou VIDEO incărcat pe avantaje.ro

Citeste continuarea pe pagina urmatoare: 1 2

Recomandari
Libertatea
Publicitate
Huff
VIVA!
Retete
Baby
Sfatul parintilor
Mai multe din Vacanta