Depistarea precoce a alterărilor patologice pulmonare

Articol realizat în cadrul campaniei Ascultă-ți tusea! (www.ascultatusea.ro), o campanie de conștientizare privind prevenția cancerului pulmonar, inițiată de Societatea Română de Pneumologie (SRP), Societatea Română de Radioterapie (SRR), Societatea Română de Radioterapie și Oncologie Medicală (SRROM), Asociația Medicilor de Familie București-Ilfov (AMF-B), Societatea Națională de Medicina Familiei (SNMF), Societatea Națională de Oncologie Medicală din România (SNOMR), Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer (FABC), susținută de Bristol Myers Squibb.

În România, cancerul bronho-pulmonar reprezintă una dintre cele mai prevalente și grave forme de cancer, conform statisticilor. Potrivit datelor GLOBOCAN 2020, România a înregistrat aproximativ 12.122 de cazuri noi de cancer pulmonar, atât la femei, cât și la bărbați, adică 12.3% din totalul tipurilor de cancer precum cel de colon, sân, prostată, vezică urinară, col uterin, stomac și altele.

Prevalența cancerului pulmonar poate varia în funcție de mai mulți factori, inclusiv rata fumatului, expunerea la poluare și accesul la îngrijirea sănătății. Astfel, îmbunătățirea diagnosticului precoce și a tratamentului poate face o diferență semnificativă în supraviețuirea pacienților. 

Tipurile de cancer bronho-pulmonar

RECOMANDAREA NOASTRĂ:

Vecinii lui Nicușor Dan l-au dat de gol. Ce au observat la președintele României

Există două tipuri principale de cancer pulmonar: cel cu celule mici (SCLC) și cel fără celule mici (NSCLC). 

Carcinomul pulmonar cu celule mici (SCLC – Small Cell Lung Cancer) 

RECOMANDAREA NOASTRĂ:

Cum a apărut Irina Columbeanu la balul de absolvire. Monica și Ramona Gabor au reacționat imediat

Forma cu celule mici a cancerului pulmonar este caracterizată de o creștere rapidă și reprezintă aproximativ 15% din totalul cazurilor de cancer bronho-pulmonar. Această tipologie de cancer pulmonar este caracterizată prin creșterea rapidă și agresivă a celulelor canceroase, care se răspândesc în țesuturile și organele învecinate sau prin sistemul circulator și limfatic.

Carcinomul pulmonar cu celule mici este de obicei descoperit în stadii avansate deoarece simptomele sale inițiale pot fi vagi sau absente, ceea ce face dificilă depistarea acestuia în faze primare. De asemenea, această formă de cancer este cunoscută pentru capacitatea sa de a metastaza rapid, adică de a se extinde în alte zone ale corpului. De aceea, este importantă conștientizarea precoce ale simptomelor cancerului pulmonar și efectuarea unor examinări medicale regulate pentru a depista boala în stadii incipiente, când șansele de succes în tratament sunt mai mari. Ca metode de tratament, în cazul SCLC sunt folosite, de obicei, chimioterapia și radioterapia.

Carcinomul pulmonar non-miccelular (NSCLC – Non-Small Cell Lung Cancer)

Carcinomul pulmonar non-miccelular este cel mai frecvent tip de cancer bronho-pulmonar, reprezentând aproximativ 85% din cazurile diagnosticate. NSCLC este împărțit în mai multe subtipuri, inclusiv adenocarcinomul și carcinoamele scuamoase și nonscuamoase. Acest tip de cancer se dezvoltă mai lent decât SCLC și are o rată mai mare de supraviețuire în cazul diagnosticării timpurii. Tratamentul NSCLC poate include intervenție chirurgicală, radioterapie, chimioterapie și terapii țintite.

Importanța prevenției în depistarea precoce a cancerului bronho-pulmonar

Depistarea timpurie a cancerului bronho-pulmonar este imperativă, deoarece, în multe cazuri, acest tip de cancer este diagnosticat în stadii avansate, ceea ce limitează opțiunile de tratament și șansele de supraviețuire. Diagnosticarea precoce poate permite aplicarea unui tratament mai eficient și poate crește semnificativ șansele de supraviețuire.

Cezar Irimia, președinte al Federației Asociațiilor Bolnavilor de Cancer și inițiator al proiectului pilot de screening pentru cancerul bronho-pulmonar, subliniază importanța timpului prețios pierdut de la primele suspiciuni și până la tratament: „Întâlnesc povești triste. Pacienții nu realizează că au o tuse permanentă, nu dau importanță manifestărilor legate de tuse, de expectorație, durerilor musculare, durerilor de cap și sunt foarte multe cazuri în care se prezintă la medic, există suspiciunea de cancer, iar până la diagnosticarea propriu-zisă trece foarte mult timp. Toată această întârziere pune în pericol viața pacientului. În România uneori trec chiar și 5-6 luni de la suspiciune până la confirmarea diagnosticului de cancer bronho-pulmonar și trecerea pacientului pe tratament. Este o perioadă foarte îndelungată pentru acești pacienți. Unii dintre ei nici nu apucă să înceapă tratamentul deoarece pierd bătălia cu boala în timpul investigațiilor.'

Concluzie

În ceea ce privește prevenirea și educarea publicului, este important să subliniem câteva aspecte cheie legate de cancerul bronho-pulmonar.

De la informarea pacienților despre riscurile asociate cu fumatul – principalul factor de risc, în până la 85-90% din cazuri, pentru cancerul bronho-pulmonar -, la simptome care includ tuse persistentă, durere în piept, lipsa de respirație, pierderea în greutate neexplicată și sângerare la tuse. Depistarea precoce este esențială pentru îmbunătățirea ratelor de supraviețuire, deci cunoașterea acestor simptome poate fi vitală.

Astfel, tipurile de cancer bronho-pulmonar, inclusiv cel cu celule mici și cel fără celule mici, sunt afecțiuni grave care necesită o abordare promptă și eficientă. O abordare interdisciplinară, care implică medici, asistenți medicali, psihologi și asistenți sociali, poate avea o eficiență semnificativă în combaterea cancerului bronho-pulmonar.