Cum știm că avem un copil pregătit pentru școală?

Cum știm că avem un copil pregătit pentru școală?

Pregătirea școlară este un punct de cotitură în viața educațională unui copil, nivelul de realizare, rezistența și bunăstarea ulterioare fiind în strânsă legătură cu gradul de pregătire pentru aceasta primă treaptă academică. Cum știm că avem un copil pregătit pentru școală?

Intrarea în grupa pregătitoare este o etapă nouă în viața celui mic, dar și în cea a familiei. Înainte de a păși pe poarta școlii, părinții își pun deseori întrebarea: Este copilul meu pregătit pentru școala?' Lăsând deoparte anxietatea sau entuziasmul părintelui, putem afla într-un mod obiectiv nivelul de dezvoltare al copilului, în așa fel încât acesta să se poată adapta cât mai natural la noul statut de elev, printr-un proces complex de evaluare, care include atât strângerea cât mai multor informații legate de evoluția copilului de la părinți și educator, cât și parcurgând alături de preșcolar diferite sarcini de lucru.

În același timp, prin această evaluare avem posibilitatea de a identifica copiii care riscă să aibă rezultate mai scăzute. Identificarea acestui risc posibil este o mână de ajutor pe care părinții o pot oferi acelor copii care nu au dezvoltat, încă, la un nivel optim, elementele cognitive, perceptive, abilități fizice, sociale și emoționale pentru a face față multiplelor cerințe ale școlarizării de masă.

POT să merg la școală!

Copilul pregătit fizic este acel copil care aleargă, sare, bate mingea, se cațără, merge în echilibru pe o bordură. Deseori nu prea acordăm importanță acestei laturi, fiind axați de cele mai multe ori pe ceea ce știe copilul (litere, cifre, calcule etc.), însă totul pornește de la un tonus fizic bun. Mai mult decât atât, studiile arată că un copil cu o bună dezvoltare a motricității va avea și rezultate mai bune în plan academic, emoțional sau social. Copilul pregătit fizic înseamnă și un copil cu o bună motricitate fină (ține creionul bine în mână, își leagă șireturile, înșiră nasturi pe o sfoară). Acest tip de motricitate este suportul pentru ceea ce va însemna scrierea de mână.

Copilul pregătit cognitiv – la vârsta de 6 ani, copilul care a urmat grădinița și a fost stimulat cognitiv adecvat pentru o dezvoltare optimă va putea să realizeze comparații, să găsească elementele comune mai multor obiecte/acțiuni, să rezolve șiruri logice simple, să recunoască litere și cifre, să numere, va deține informații legate de mediul înconjurător etc.

Copilul pregătit lingvistic – până la această vârstă, copilul are în vocabularul activ între 1.500-2.500 cuvinte (pe lângă cele pe care le inventează el). El ar trebui să poată formula fraze, să spună povești, să poarte o conversație, să răspundă la întrebări precum „de ce?', „cum?', „unde?', „când?', să explice înțelesul cuvintelor și să le folosească în contexte adecvate. De asemenea, un copil care pune întrebări denotă curiozitate și dorința de învățare, demonstrând astfel motivația intrinsecă pentru cunoaștere.

Copilul pregătit emoțional și social – parcurgerea a minim 2 ani de grădiniță contribuie, alături de implicarea din mediul familial, la dezvoltarea competențelor de ordin socio-emoțional ale copilului preșcolar și îi facilitează o mai bună adaptare la noua etapa educațională, școala. Astfel, este important să observăm dacă acesta are prieteni, dacă știe cum să interacționeze cu alți copii și dacă are comportamente prosociale (este politicos, își așteaptă rândul, participă la jocuri cu reguli, încearcă să-și rezolve micile conflicte cu ceilalți, știe când să se impună sau să fie tolerant, respectă regulile grupei etc).

Pe parcursul evaluării, psihologul este atent și la modul în care copilul reușește să își mențină atenția pe o perioadă mai lungă de timp, la modul în care acesta reacționează când sarcinile devin mai dificile sau când nu poate să rezolve o sarcină. De ce? Pentru că a merge la școală înseamnă și rezistență la frustrare, motivație, voință, atenție și perseverență.

Un copil care se va adapta cu ușurință la cerințele școlare poate fi atent-concentrat în jur de 20 de minute, își poate amâna dorința de joacă și alergat pentru pauză, ține cont de regulile clasei, rămânând însă la fel de curios și motivat să afle lucruri noi.

VREAU la școală!

În general, copiii își doresc să crească mari! Cu siguranță, copilul de aproape 6 ani va spune despre sine ca e copil MARE și își va dori să meargă la școală. Însă, pregătirea școlară este mai mult decât doar despre copii. Pregătirea școlară, în sensul cel mai larg, implică copii, familii, educația timpurie, școli și comunități.

Modul în care va fi descrisă școala copilului își va pune amprenta asupra păstrării sau nu a entuziasmului de a deveni elev. Din păcate, uneori, încă de la grădiniță, copilul află de la educatori, părinți sau copii mai mari că la școală e greu, că acolo nu te mai joci, că ai teme și, astfel bucuria face loc îngrijorării în sufletul celui mic. Cum ar fi dacă le-am spune copiilor că la școală vor descoperi lumea, că uneori vor fi provocări, dar cu puțină străduință, le vor traversa? Cum ar fi ca școlile să îi primească pe copii într-un mediu stimulativ, cu oameni dedicați, dornici să le arate copiilor cât de frumoasă poate fi cunoașterea?

Material realizat de Simona Cotorobai – Psiholog Specializat in Assessment Minori, Coordonator Proiecte Yourway Counseling

Urmăreşte cel mai nou VIDEO incărcat pe avantaje.ro
Recomandari
Publicitate
ziareonline.ro
Libertatea
CSID
Descopera.ro
Life.ro
Retete
Baby
VIVA!
ELLE
Diva Hair
Sfatul parintilor
TV Mania
Shtiu.ro
Mai multe din Educatie