Cum ne putem ajuta copiii atunci când au diverse conflicte sociale

opii care se cearta la scoala

de Claudia Cojocea 

„Majoritatea fericită a copiilor coboară din autobuzele școlare plini de energie și zâmbitori și se uită cu nerăbdare în jur, căutându-și prietenii. Dar unii intră în școală cu capetele plecate, fără să facă aproape deloc contact vizual cu alți copii. Trec pe lângă grupurile de copii care vorbesc cu voioșie. Se îndreaptă către vestiare. Nimeni nu vorbește cu ei, nimeni nu îi cheamă să vină și să audă o glumă.“ (extras din cartea „Mamă, sunt tachinat! – Cum să-ți ajuți copilul să facă față problemelor vieții sociale“, de Michael Thompson, Lawrence J. Cohen, Catherine O’Neill Grace).

De când intră pentru prima dată în colectivitate, copiii înțeleg, la început intuitiv, apoi empiric, dinamica relațiilor interpersonale. Unii sunt populari, alții au stofă de leaderi, alții pot fi tăcuți, activi, predispuși la conflicte, neînțeleși, jucăuși, serioși, retrași, timizi – pe scurt, copiii sunt într-un infinit de feluri și tocmai asta face ca oamenii să fie atât de interesanți, iar relațiile dintre ei atât de dinamice și provocatoare.

Când sunt mici îi îngrijim cu atenție și iubire nemărginite, le veghem somnul, sănătatea, viața, îi ocrotim și, nu de puține ori, uităm de noi avându-i doar pe ei în minte. Când ies în lume, pierdem controlul, iar interacțiunile pe care le au (în parc, la grădiniță, școală) sunt în afara zonei noastre de putere.

Din acest punct de vedere, ne doare la fel de tare când copiii noștri suferă din cauza unui conflict sau a unei situații tensionate și ne dorim să-i ajutăm să înțeleagă și să gestioneze eventualele neînțelegeri. Când sunt tachinați, nedreptățiți, jigniți sau chiar agresați, copiii trebuie să știe în primul rând un lucru: să ceară ajutorul!

Patru moduri de a-i ajuta să gestioneze situațiile conflictuale

  1. Oferă-i exemple din propria lui zonă de cunoaștere. Chiar și la vârsta adultă, dacă însoțim un anumit fapt de exemple apropiate nouă ca tip de experiență, vom înțelege mai bine situația respectivă. Cu atât mai mult în cazul copiilor este util să ne ilustrăm argumentele prin întâmplări concrete. Amintește-i de momentele în care nici el nu a fost tocmai prietenos cu un alt coleg, întreabă-l cum crede că s-a simțit respectivul și provoacă-l să-și imagineze care ar fi fost abordarea potrivită.
  2. Deși e adolescent, poți face trimitere la povești. Cu umor! De la basmele scrise de Creangă și până la celebrele desene animate Disney, literatura și cultura populară sunt pline de istorii cu tâlc. Conflictul lui Harap-Alb cu Spânul, al caprei cu lupul, al ursului cu vulpea, al lui Aladdin cu Jafar, orice poveste evocă, de fapt, declanșarea, desfășurarea și rezolvarea unui conflict. Dualitatea bine-rău e omniprezentă, așa că părinții o pot aminti copiilor lor, fie ei și adolescenți, atunci când aceștia au parte de propriile lor conflicte în viața reală.
  3. Învață-l care sunt etapele rezolvării unui conflict: primul pas ar fi conștientizarea emoțiilor intense și oprirea discuției. Al doilea pas este să asculte și apoi să fie ascultat de persoana cu care are conflictul, tocmai pentru a înlesni căutarea de idei care să soluționeze problema. De asemenea, v-ar ajuta să vă amintiți împreună de situațiile în care copilul a fost implicat în conflicte și să analizați ce strategii au fost eficiente în situațiile respective.
  4. Construiește o relație sănătoasă cu propriul copil. Psihologii îi sfătuiesc pe părinți să echilibreze viața profesională și cea personală și să petreacă suficient timp alături de copiii lor. În acest fel, adulții pot recunoaște încă de la început eventuale schimbări ale comportamentului adolescentului (apatie, anxietate, nervozitate, inapetență, oboseală etc.) și pot lua măsurile potrivite.

Articol realizat cu sprijinul INTUITEXT

Sursa foto: 123rf.com

Urmăreşte cel mai nou VIDEO incărcat pe avantaje.ro
Loading...

EVA.RO
Recomandari
Doctorul Zilei
Baby
Sfatul parintilor
Mai multe din Educatie