Cosmetice romanesti de ieri si de azi

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Pe vremea lui Ceausescu, occidentalii vorbeau despre doctorita Ana Aslan din Romania si aproape toti cei care veneau la noi cumparau cremele Gerovital, despre care stiau ca fac minuni. Alaturi de ele se cauta laptele demachiant Doina, un produs de succes si acum, la 40 de ani de la aparitie, Pell Amar-ul si Aslavital-ul, unul dintre primele produse cosmetice cu argila din Apuseni si cu efecte aidoma botoxului de astazi, Apidermin-ul si Laptisorul de matca, deodorantele Favorit si Farmec 16, care „deschideau orice usa, sau parfumurile Eva, Miss Miraj ori Jubileu, in marea lor majoritate „de export.

Ele, privite astazi ca un fel de „retrocosmetice, au fost produsele de traditie, care au asigurat vreme de zeci de ani intretinerea frumusetii femeilor din Romania, ba chiar si-au gasit cu succes o multime de alte utilizari casnice. Si nu este o vorba nostalgica aceea de mai sus, fiindca o parte dintre ele au reusit sa iasa din comunism si sa supravietuiasca in capitalismul consumist, fie reinventandu-se, fie profitand de cercetarile si descoperirile brevetate care au stat la baza crearii lor.

Brevete de inventie redescoperite
In general, suntem tentati sa etichetam automat produsele Epocii de Aur ca fiind slabe, depasite si ineficiente. Putine persoane stiu, insa, ca la momentul Revolutiei din 1989, principalii producatori romani, Farmec Cluj si Miraj Bucuresti, aveau inregistrate la OSIM peste 100 de brevete cosmetice, iar nomenclatorul de creme si produse cosmetice continea peste 2.000 de intrari, majoritatea dintre acestea fiind competitive pe marile piete europene.

Unul dintre specialistii romani de renume, Mariana Tudorache (foto), general manager al Genmar Cosmetics, care a lucrat ca cercetator stiintific la Institutul de Economie Mondiala si s-a ocupat de studiul tendintelor pietei mondiale a produselor cosmetice si medicamentelor, spune ca, privite din aceasta perspectiva, multe dintre gamele de ingrijire romanesti de dinainte de 1989 contineau extracte naturale foarte valoroase, care au fost uitate si apoi „redescoperite si valorificate in liniile de dermatocosmetice de ultima generatie, fara parabeni, aflate la tot mai mare cautare in ultimii ani.

„Existau multe game cosmetice cu extracte naturale din plante, cu laptisor de matca, extracte din namoluri, miere, lanolina, procaina etc.

Au trecut mai bine de 20 de ani si acum exista, pe plan mondial, o tendinta fara precedent de gasire a acelor substante care sa pastreze sau sa redea tineretea pielii (efect antivergeturi, antirid imediat sau de relaxare musculara, de fermitate, regenerare, depigmentare, hidratare profunda, stergere a cicatricilor acneice).

Acum, tot mai multe materii prime se obtin natural, unele din zone complet ecologice, si se reevalueaza potentialul extraordinar al plantelor, si chiar al animalelor, pentru a se obtine substante ce contin proteine miraculoase, cum sunt: extractele din planta Ocra, pentru efectul de relaxare musculara asemanator cu al botoxului, extractul din Argan, cu efect imediat antirid, ori extractul din melc, pentru tratarea cicatricilor sau vergeturilor, explica Mariana Tudorache.

Gerovital-ul ramane aur curat
Gama «Aslavital», creata si lansata de Farmec dupa 30 de ani de cercetari de laborator, e unul dintre cele mai importante branduri din portofoliu si investitiile in noi tehnologii cosmetice nu au incetat vreo clipa.

Asa am ajuns la linia «Aslavital Lift Instant», care foloseste o combinatie naturala unica in Romania, argila-gatuline, cu un efect similar botoxului, ce amelioreaza microrelieful pielii in 10 zile de la prima utilizare.

In plus, continuam cu crema «Gerovital», care, la mai bine de o jumatate de secol de la realizarea sa, ramane o marca de referinta in lupta anti-age, un produs reinventat, care se adapteaza vremurilor. Formula anti-imbatranire creata de Ana Aslan a fost incredintata de catre celebra cercetatoare companiei Farmec din Cluj, impreuna cu drepturile de productie a cremelor Gerovital, unele dintre putinele produse 100% romanesti care si-au pastrat notorietatea, fiind oferite mai ales la export.

Recent, Farmec a lansat gama «Gerovital H3 Evolution», care reprezinta o evolutie a formulei tineretii, cu o combinatie de ingrediente revolutionare, care incetinesc toate cele trei mecanisme de imbatranire, spune Sofia Irimie, sefa departamentului cercetare Farmec SA.
 

Laptele Doina – cel mai bine vandut demachiant
Mai putin stiut azi e ca majoritatea cosmeticelor romanesti, de la creme, sampoane si vopsele de par si pana la gamele de parfumuri, au beneficiat de ingrediente rezultate din cercetare si au castigat mai multe medalii de aur la targuri internationale, desi nu stateau foarte bine la capitolul calitate grafica a ambalajelor.

Multe brevete medicale transpuse in game de cosmetice nu s-au mai produs, insa, dupa 1990: extractele biostimulatoare de catina, namol sapropelic, ulei de nurca si castan, concentrate anticelulitice din alge marine sau lichid amniotic. Cum la fel nu s-au mai continuat proiectele care foloseau culturi naturale, produse special pentru creme si sampoane.

Cosmeticele romanesti nu „intra pe sectorul de lux din Occident, ci pe segmentul mass market (Avon, Coty, Revlon, avand o calitate aproape identica cu a acestora), iar unele dintre cele care se vand si astazi, au, in afara pretului accesibil, o calitate cosmetica buna si ingrediente care le confera o serie de alte intrebuintari.

Asa este laptele Doina, folosit si la curatarea si intretinerea articolelor din piele, de la imbracaminte pana la mobilier, cremele cu glicerina, care protejeaza mainile inainte si dupa treburile casnice, precum si suprafetele metalice nichelate, lotiunile cu borax, folosite la dezinfectarea si odorizarea suprafetelor de lucru, a gresiei si faiantei, sau sampoanele cu ingredienti naturali, pe care femeile le folosesc adesea la curatarea tapiseriilor sau la spalarea articolelor delicate.

„Dintre «marcile legendare» din portofoliul Farmec-ului din Cluj, care se pastreaza si astazi, fac parte: laptele Doina-Clasic, care ramane cel mai bine vandut demachiant (unul din sase demachiante vandute in Romania este Doina), utilizat si in intretinerea corporala, lotiunea Lara pentru ten gras, Tarr, care este cel mai bine vandut after shave, crema cu glicerina Farmec si deodorantul Favorit. Acestea sunt realizate in mare parte dupa retetele clasice, dar noi folosim extracte vegetale autohtone: galbenele, musetel, sunatoare, coada-calului, brusture, mesteacan, nuc, albastrele, tei, iedera, castan, ardei iute etc., explica Sofia Irimie (foto), sefa departamentului cercetare al principalului producator de cosmetice din Romania, Farmec SA.

Marirea si decaderea parfumului „made in Romania
O mentiune speciala se cuvine industriei parfumurilor care, in anul 1989, numara 150 de ape de toaleta si parfumuri, iar acum este egala cu zero. Si nu vorbim doar de „tabac si „lavanda fina, care se vindeau „varsate, la suta de mililitri, in parfumeriile Epocii de Aur, ori de produsele ieftine, prost ambalate, ci si de parfumurile de lux, Darclee, M, Jubileu, cu ambalaje speciale si in editii limitate, pe care le mai gaseam pe litoral sau le cumparam de prin „shop-uri.

A existat o perioada in care parfumuri ca Dior, Ricci, Lancôme sau Rochas se puteau cumpara in mod oficial. Apoi, asemenea produse, carora li se adau­gau alte „luxuri, ca sapunurile Fa, cremele Florena sau deodorantele Re­xona, Impulse, Fa, Denim, Bac, 8×4, se cumparau de pe piata neagra sau din „magazinele de partid. Specialistii justifica disparitia parfumurilor romanesti prin faptul ca nu contineau ingrediente scumpe, cu note exotice, si ca structura lor nu era piramidala, in trei note (de varf, de mijloc si de fond), ci uniforma si cu tenacitate scazuta.

Desi nimeni nu poate explica de ce nu s-au creat parfumuri piramidale dupa ce a fost „identificata problema si nici de ce, de pilda, primul parfum romanesc creat in acest fel, „Pyramid, a fost trecut rapid sub tacere, ca si cum nu ar fi existat vreodata.

Poate pentru ca, dupa anul 1989, produsele locale au fost inlocuite de cele importate, pe toata piata estica, si aproape toti producatorii cu o importanta pondere economica au fost desfiintati. „Linia de parfumuri Farmec, desi utiliza compozitii de parfumare de la cei mai mari producatori din Franta, Anglia, Japonia, aceiasi care fac esente si pentru marile case de parfumuri, iar preturile erau accesibile, nu a avut succesul asteptat, iar in prezent am renuntat la fabricarea lor, precizeaza Sofia Irimie.

 

Mihaela Doina Radulescu, Adrian Ciltan; foto: Rompres, Farmec Sa si arhivele personale ale intervievatelor
 

Urmăreşte cel mai nou VIDEO incărcat pe avantaje.ro

Citeste continuarea pe pagina urmatoare: 1 2

Recomandari
Mai multe din Frumusete