Andreea Răducan: Practicarea unui sport a devenit un lux

06.04.2017, 16:58 . Actualizat 08.04.2017, 17:06

Chiar dacă, în urma unei erori de încadrare a unei substanțe, i s-a retras titlul olimpic la individual compus, Andreea rămâne pentru noi campioana absolută la Jocurile Olimpice de la Sidney, din 2000.

După ce s-a retras din activitatea competițională, a urmat Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport, apoi Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării; a obținut o diplomă de master cu specializare în jurnalism tematic. Are 33 de ani, este proaspăt căsătorită și este președinta Fundației Olimpice Române. În 2010 şi-a lansat volumul autobiografic „Reversul medaliei'.

Este Fundația Olimpică Română o soluție pentru lipsa de interes a autorităților pentru sport?

Fundația Olimpică Română a fost înființată în anul 1998, la inițiativa domnului Ion Țiriac, la vremea aceea președinte al Comitetului Olimpic Român. Rolul fundației este acela al unui departament de marketing, dar și strângerea de fonduri pentru acțiuni sportive și pentru programe sociale. Mulți sportivi în vârstă și cu probleme de sănătate aveau nevoie de susținere financiară, iar FOR s-a angajat să deruleze aceste programe.

Eu, ca fost sportiv, alături de echipa cu care lucrez, ne-am luat angajamentul, unul deloc simplu pentru aceste vremuri, de a face fundraising pentru tineri sportivi care sunt talentați și care își doresc să urmeze o carieră în sport, însă se lovesc de probleme financiare. Este foarte important ca autoritățile să creeze un cadru legal și posibilități pentru copii, astfel încât practicarea unui sport să nu devină un lux.

Astăzi sportul înseamnă bani, înseamnă investiții serioase din partea părinților. Încercăm să descoperim acele companii care înțeleg beneficiul sportului și efortul pe care copiii îl depun pentru a ajunge cei mai buni. Este încurajator pentru cei mici să știe că nu sunt chiar ai nimănui și că,
într-adevăr, cuiva îi pasă de munca și de sacrificiile pe care le fac zi de zi.

Cum te raportezi azi la episodul Sidney 2000? S-a admis că substanța administrată nu era de natură să-ți influențeze performanța și totuși nu ți s-a restituit titlul.

Este, fără doar și poate, un moment care mi-a marcat și viața, și cariera. Este greu de acceptat că atunci când știi că nu ai greșit cu nimic, când știi câtă muncă ai depus, să accepți că tocmai ție ți s-a putut întâmpla așa ceva. Eu cred că am reușit să depășesc de mult această situație extrem de neplăcută, greu de înțeles și dură pentru un copil.

M-am lăsat ajutată de solidaritatea oamenilor și am continuat să practic gimnastică după acel eveniment. Cert este că ai nevoie de multă înțelepciune ca să poți face față unei astfel de dezamăgiri. Întotdeauna înveți mai mult din astfel de momente. Am trecut cu demnitate și asta contează cel mai mult pentru mine.

Simona Amânar și Maria Olaru au fost atunci solidare cu tine. Ați rămas prietene, țineți legătura?

Eu mi-am considerat mereu colegele și antrenorii „a doua familie'. Timpul pe care-l petreceam împreună era mult peste cel petrecut alături de părinții și de fratele meu. Țin legătura cu o mare parte dintre colege, chiar dacă aparținem unor generații diferite. Pe Simona am văzut-o chiar de curând, la Timișoara, cu ocazia creștinării celui de-al treilea copil al său.

Este foarte frumos să fim alături în momentele fericite ale vieții noastre, după încheierea activității sportive.

De ce nu mai este atât de puternică gimnastica românească?

Gimnastica, la fel ca majoritatea sporturilor, a evoluat foarte mult. Lucrurile pe care le făcea Nadia în concurs, spre exemplu, le fac fetele astăzi la încălzire. Cei care au reușit să țină pasul cu cerințele și să se adapteze schimbărilor din codul de punctaj, și nu numai, aceia sunt în fruntea plutonului.

Gimnastica este un sport complet și complex. E nevoie de grație și mobilitate, dar, în același timp, de forță și viteză pentru a putea executa toate acele salturi și înșurubări. Calități motrice pe care și copiii de astăzi le au, însă ceea ce cred că le lipsește este dorința de a munci și curajul de a se aventura într-o astfel de poveste.

Teama de competiție este, de asemenea, un factor pe care îl văd astăzi la echipa noastră. Sunt multe gimnaste foarte talentate, care lucrează foarte bine la antrenamente, dar în competiție, se pierd și nu-și pot stăpâni emoțiile. Cred că atunci când ești foarte bine pregătit, reușești să te aduni mai bine și în concurs. Pentru asta este nevoie de muncă, muncă, muncă.

Nu te-a tentat să devii antrenoare?

Unul dintre lucrurile pe care le-am știut imediat după încheierea activității competiționale a fost acela că vreau să rămân aproape de sport. Este domeniul pe care îl iubesc și pe care îl cunosc cel mai bine. Însă parcă nu mă tenta foare tare să intru din nou în sală și să antrenez, așa că a trebuit să mă gândesc ce pot face eu pentru a întoarce sportului, drept mulțumire, bucuriile pe care le-am trăit în competiții și experiențele de viață pe care doar sportul de înaltă performanță ți le poate aduce.

Este dificil pentru un sportiv care și-a petrecut toată viața într-un cantonament și „studiind' un sigur domeniu, să găsească imediat după încetarea activității sportive drumul potrivit. Există o perioadă de încercări și studii. Din acest motiv am organizat la FOR un program de reconversie profesională pentru foști sportivi.

Împreună cu echipa de la People Investment am încercat să dăm o mână de ajutor celor care și-au dorit să-și schimbe complet cariera și nu au optat neapărat pentru o carieră în antrenorat.

Dacă vei avea copii, îi vei îndruma spre gimnastică?

Și eu, și soțul meu suntem iubitori de sport. N-aș putea spune dacă vor practica sau nu gimnastica, dar cu siguranță vor fi îndrumați către sport. Așa cum am mai declarat, nu văd un mod mai bun și corect de a-ți educa și crește copilul, decât orientarea lui către practicarea unui sport.

Despre cei născuți în Zodia Balanței se spune că se hotărăsc greu, se răzgândesc des și au nevoie de pace și armonie. Te recunoști?

Pot să vă asigur că am nevoie de liniște și armonie. Sunt un om hotărât, și când am luat o decizie nu mai e loc de întoarcere. În cazul acesta trebuie să
aflăm care-i ascendentul!

Îți place să fii gospodină, să gătești, să te ocupi de casă?

Este chiar un lucru care uneori îmi aduce multă liniște. Atunci când am timp, îmi place să-mi fac ordine în casă, printre lucruri, sau chiar să intru în bucătărie și să încerc rețete noi. Cea mai recentă a fost o cremă de zahăr ars, care a ieșit neașteptat de bine.

Unde veți petrece anul acesta vacanța de Paște?

Anul acesta vom petrece la Cluj-Napoca, și asta pentru că vom fi tot cu gândul, dar și prezenți, la Campionatele Europene, care vor avea loc la Cluj, chiar în continuarea săptămânii Paștelui. Așadar, vă așteptăm alături de noi!

Autor: Mihaela Serea

Foto: arhiva personală a Andreei Răducan

Urmăreşte cel mai nou VIDEO incărcat pe avantaje.ro