Infectie cutanata supurata si contagioasa, de origine bacteriana. Este o afectiune frecventa, mai des la copilul mai mic de zece ani, uneori sub forma unor mici epidemii, afectand o scoala sau o familie. Germenii sunt stafilococul auriu, uneori streptococul, care pot penetra in piele cu ocazia unor taieturi sau a unor leziuni.

Aceasta denumire este purtata de osul mijlociu al urechii medii, pe care se sprijina capul ciocanelului (malleus) si caruia i se descriu un corp si doua apofize: apofiza lunga, care se indreapta in jos si se termina cu o mica dilatatie (tubercul) si apofiza scurta. Apofiza lunga (lenticulara) se articuleaza cu scarita.

(lat. insolatio) In cazul unei expuneri prelungite la soare, poate aparea insolatia, care se manifesta prin dureri de cap violente, o mare oboseala, agitatie, greturi si ameteli. In cazuri de tulburari ale constientei, pierderea cunostintei, varsaturi si febra mare se recomanda un consult medical. Persoana insolata trebuie sa fie corect hidratata.

(lat. in = in; vitrum = sticla) Se refera la unele fenomene observate in laborator, de obicei in eprubeta, pornind de la prelevari de lichide din organismul viu. El reproduce un fenomen care are loc in organism.

(lat. immunis = scutit; suppresus = a afunda) Sunt utilizate pentru a atenua sau suprima reactiile imunitare ale organismului. Se prescriu in special atunci cand se face o grefa (rinichi, ficat, inima, plamani), pentru a limita fenomenele de respingere, si in maladiile autoimune (afectiuni declansate chiar de anticorpii bolnavului).

Acesta poate fi de mai mica intensitate (stranut, tuse, sughit) sau mai mare (anumite exercitii fizice).
Cauzele incontinentei urinare de efort sunt nas-terile multiple, histerectomia (indepartarea chirurgicala a uterului,) care duce la scaderea tonusului muschilor planseului pelvin, menopauza (prin scaderea nivelului seric al estrogenilor si coborarea vezicii urinare), obezitatea, constipatia cronica.

In general, aceasta afectiune se poate clasifica in tranzitorie sau constanta. Cea tranzitorie cuprinde incontinentele urinare secundare unei infectii urinare sau de tract genital, unor tratamente (mai ales cu diuretice) sau ingestiei cronice de alcool. Cea constanta este secundara bolilor neurologice sau de prostata.
Tratamentul difera in functie de cauzele incontinentei urinare, cuprinzand terapii medicamentoase si metode chirurgicale.