Tusea cronică necesită consult medical obligatoriu

Articol realizat în cadrul campaniei Ascultă-ți tusea! (www.ascultatusea.ro), o campanie de conștientizare privind prevenția cancerului pulmonar, inițiată de Societatea Română de Pneumologie (SRP), Societatea Română de Radioterapie (SRR), Societatea Română de Radioterapie și Oncologie Medicală (SRROM), Asociația Medicilor de Familie București-Ilfov (AMF-B), Societatea Națională de Medicina Familiei (SNMF), Societatea Națională de Oncologie Medicală din România (SNOMR), Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer (FABC), susținută de Bristol Myers Squibb.

Prezența tusei refractare, dispneei, febrei și expectorației reprezintă manifestări clinice ce impun consult medical. Aceste simptome, în asociere cu alte riscuri, pot sugera inclusiv prezența cancerului bronho-pulmonar.

Care sunt motivele pentru care tușim?

Tulburarea respiratorie survine în momentul în care suntem afectați de răceală. Aceasta se manifestă prin disconfort în gât. De asemenea, expunerea la fum sau praful ambiental poate declanșa reflexul de a tuși. Tusea poate, de asemenea, reprezenta o reacție la anumite alergii. Există o varietate de factori externi care pot fi responsabili de declanșarea acestui simptom neplăcut. Uneori, cei mai mulți dintre aceștia nu sunt periculoși, tusea poate trece, iar simptomele se pot ameliora. 

Deci, această reacție comună a organismului la o mulțime de stimuli externi sau interni, nu este întotdeauna un motiv de îngrijorare. Cu toate acestea, o tuse persistentă, care nu pare să se amelioreze, poate fi un semn al unor probleme mai grave de sănătate, inclusiv al cancerului bronho-pulmonar.

„Cele mai frecvente cauze care provoacă tuse sunt virozele. Tusea apare şi din cauza alergiilor respiratorii, de la bronşită cronică şi astm bronşic, la afecţiuni cardiace cu insuficienţă cardiacă sau probleme ORL. Fumătorii, în majoritatea lor cu bronhopneumopatie obstructivă cronică (BPOC), cred că tusea zilnică și sputa sunt efecte normale ale obiceiului lor, nu simptome de boală. Și ajung la spital când este prea târziu. Oricine tuşeşte trebuie să vină la pneumolog şi să facă o radiografie. Tusea prelungită poate fi primul semn de cancer pulmonar sau tuberculoză.', avertizează Prof. Dr. Florin Mihălțan, Directorul Școlii Societății Române de Pneumologie.

Când tusea este însoțită de alte simptome…

Tusea, în asociere cu alte simptome, poate indica prezența unei afecțiuni grave. Aceasta poate persista aparent fără motiv, poate fi însoțită de respirație șuierătoare, dificultate la respirație, senzația de lipsă de aer, infecție respiratorie recurentă, răgușeală, durere de cap persistentă, durere în piept sau umăr sau tuse cu sânge. Orice simptom persistent este un motiv suficient pentru a consulta un medic, deoarece poate indica prezența unor afecțiuni cum ar fi bronșiectaziile sau cancerul bronho-pulmonar.

Bronșiectazia este o boală care deteriorează pereții căilor respiratorii și plămânilor, provocând o tuse seacă și persistentă, care poate fi un prim simptom. Această boală poate fi declanșată de deficite genetice, imune sau anatomice, dar poate fi, de asemenea, o complicație rară a altor afecțiuni.

Unul din trei pacienți au dificultăți de respirație, mai ales la efort. Ca o consecință a acestei manifestări clinice, unele persoane suferă de depresie și acuză o oboseală permanentă. Unii pacienți ajung să aibă un nivel scăzut de oxigen în sânge, boli de inimă sau alte boli pulmonare. La debut, boala poate să nu aibă alt simptom decât o tuse seacă, fără eliminare de secreții. Chiar dacă bronșiectaziile apar adesea la pacienții cu deficite genetice, imune sau anatomice sau chiar ca o complicație rară a altor afecțiuni, există mulți pacienți care dezvoltă această afecțiune medicală din cauza unor pneumonii netratate sau a unor obstrucții bronșice. Dar toate aceste manifestări se aseamănă mult și cu cele care apar în cancerul bronho-pulmonar. Așa că se recomandă ca vizita la medic să facă parte din conduita fiecăruia dintre noi și să ne adresăm medicului când apar semne de boală. 

Cancerul bronho-pulmonar, pe de altă parte, este o boală insidioasă, care poate să nu genereze semne sau simptome în stadiile incipiente, iar durerea este rară, deoarece plămânii nu au receptori pentru durere. Astfel, este esențial ca oamenii să fie conștienți de alte simptome potențiale ale acestui cancer, cum ar fi tusea persistentă sau cu sânge, infecții respiratorii care nu dispar sau revin, durere în piept sau umăr, răgușeală, durere la nivelul oaselor sau durere de cap. Căci până și un diagnostic care sperie se poate rezolva dacă boala este depistată la timp.

„Marea provocare a cancerului bronho-pulmonar este că acesta nu generează semne sau simptome în stadiile incipiente, iar în primele faze ale bolii, durerea este rară. Tocmai de aceea este important ca pacienții să fie atenți la semnalele corpului și să se adreseze imediat medicului dacă apar: tuse persistentă sau cu sânge, chiar și în cantități reduse, infecție respiratorie care nu dispare sau revine, respirație șuierătoare, dificultate la respirație, senzație de lipsă de aer, durere în piept sau umăr care persistă, răgușeală, durere la nivelul oaselor sau durere de cap. Totodată, prevenția primară în încercarea de a educa adolescenții pentru a nu debuta ca fumători, dar și forma de prevenție secundară, cu mărirea accesului la cabinetele de consiliere, sunt extrem de importante', explică prof. Dr. Florin Mihălțan, directorul Școlii Societății Române de Pneumologie.

Prevenția salvează

În demersul de profilaxie a cancerului bronho-pulmonar, este crucial să interpretăm corect semnalele pe care organismul ni le transmite. Manifestări precum tusea persistentă, uneori hemoptoică, infecția respiratorie refractară sau recidivantă, dispneea, senzația de insuficiență ventilatorie, durerea toracică sau la nivelul umărului ce persistă, disfonia, durerea ososă sau cefaleea reprezintă indicatori de alertă. 

Controalele periodice regulate pot scoate la iveală afecțiuni nebănuite. De aceea, se recomandă efectuarea unei spirometrii, anual, și o radiografie toracică, la recomandarea medicului. Aceste teste pot depista neregulile respiratorii, precum și cele apărute în aspectul căilor respiratorii și al plămânilor. Când există suspiciuni, se efectuează bronhoscopii, tomografii computerizate, precum și analize serologice. Reabilitarea arborelui bronșic este partea principală a tratamentului. Se administrează medicamente antiseptice, mucolitice și antibiotice. Se recomandă și exercițiile de respirație, precum și o alimentație de calitate.

În acest context, Societatea Română de Pneumologie (SRP), alături de Societatea Română de Radioterapie (SRR), Societatea Română de Radioterapie și Oncologie Medicală (SRROM), Societatea Națională de Medicina Familiei (SNMF), Asociația Medicilor de Familie București-Ilfov (AMF-B), Societatea Națională de Oncologie Medicală din România (SNOMR), Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer (FABC), cu sprijinul Bristol Myers Squibb, continuă și anul acesta campania Ascultă-ți tusea!, un proiect pilot de conștientizare privind cancerul bronho-pulmonar în rândul publicului general. Prin intermediul plaftformei ascultatusea.ro, inițiativa își propune să adune și ofere toate informațiile necesare pentru a detecta din vreme o eventuală afecțiune greu de tratat, cum este cancerul bronho-pulmonar.

Deși axioma “profilaxia este preferabilă terapiei” este larg cunoscută, este crucial să subliniem relevanța acesteia, mai ales în contextul neoplaziei bronho-pulmonare. Nu ar trebui să fie ignorate manifestări precum tusea prelungită sau oricare dintre simptomele menționate anterior – este absolut necesară evaluarea medicală.

Grigore Leșe a spus că melodia „Așa-i românul' e din folclorul maghiar. Doi cântăreți cunoscuți au reacționat

Schimbări cruciale la frontiera Bulgară! Noi reguli stricte pentru șoferii români, începând cu 4 decembrie