Totul despre importanța vitaminei C și a quercetinei

Vitaminele sunt nutrienți esențiali care sunt necesari pentru diferite procese biochimice și fiziologice din organism.

Ce este vitamina C

Este bine cunoscut faptul că majoritatea vitaminelor nu pot fi sintetizate în organism și, prin urmare, suplimentarea lor în dietă este esențială. Vitaminele sunt clasificate pe baza solubilității lor ca solubile în apă (complecși C și B) și vitamine solubile în grăsimi (A, D, E, K). Vitamina C sau acidul ascorbic (AA) a fost izolat pentru prima dată în 1923 de biochimistul maghiar și laureatul Nobel Szent-Gyorgyi și sintetizat de Howarth și Hirst. Există sub formă redusă [ascorbat] și oxidat ca acid dehidroascorbic, care sunt ușor interconvertibili și activ din punct de vedere biologic, astfel că acționează ca un antioxidant important.

Vitamina C este ușor oxidată acidă și distrusă de oxigen, alcalii și temperaturi ridicate. Majoritatea speciilor de plante și animale au capacitatea de a sintetiza vitamina C din glucoză și galactoză prin calea acidului uronic, dar omul și alte primate nu pot face acest lucru din cauza deficienței enzimei guonolactonoxidază  necesară pentru biosinteza sa. Deficiența acestei enzime este rezultatul unei mutații care a avut loc acum aproximativ 40 de milioane de ani.

Organismul are nevoie de vitamina C pentru funcțiile fiziologice normale. Ajută la sinteza și metabolismul tirozinei, acidului folic și triptofanului, hidroxilarea glicinei, prolinei, lizin carnitinei și catecolaminei. Facilitează conversia colesterolului în acizi biliari și, prin urmare, scade nivelul de colesterol din sânge.

RECOMANDAREA NOASTRĂ:

Motivul pentru care Andreea Popescu a ascuns idila cu Dan Alexa, după divorțul de Rareș Cojoc. „Mă simt eliberată de o povară”

De asemenea, crește absorbția fierului în intestin prin reducerea lui în stare feroasă. Ca antioxidant, protejează organismul de diferite efecte nocive ale radicalilor liberi, poluanților și toxinelor. Efectul terapeutic al vitaminei C a fost explorat de Linus Pauling, totuși munca sa asupra rolului terapeutic al vitaminei C în ultimii săi ani a generat multe controverse.  Cu toate acestea, el a fost primul care a introdus conceptul de doze mari de vitamina C pentru tratamentul diferitelor afecțiuni comune. De atunci, mega-dozele de vitamina C au fost utilizate pe scară largă în tratamentul și prevenirea unui număr mare de afecțiuni precum diabetul, ateroscleroza, răceala, cataracta, glaucomul, degenerarea maculară, accidentul vascular cerebral, bolile de inimă, cancerul și așa mai departe.

Beneficiile vitaminei C pentru sănătate

Vitamina C oferă numeroase beneficii pentru sănătatea umană datorită rolului său esențial în organism. Iată câteva dintre principalele beneficii ale vitaminei C:

RECOMANDAREA NOASTRĂ:

Nutriționistul Tania Fântână: cinci rețete de supă care țin de foame și te ajută în dietă

Vitamina C este cunoscută pentru capacitatea sa de a sprijini sistemul imunitar. Consumul adecvat de vitamina C poate ajuta la reducerea riscului de a dezvolta infecții, cum ar fi răcelile și gripa, și poate accelera recuperarea în timpul bolilor.

Vitamina C este un puternic antioxidant care ajută la neutralizarea radicalilor liberi din organism. Radicalii liberi sunt molecule instabile care pot cauza stres oxidativ și daune celulare, contribuind la procesul de îmbătrânire și la apariția bolilor cronice, cum ar fi bolile de inimă și cancerul.

Vitamina C este esențială pentru producerea colagenului, o proteină importantă pentru sănătatea pielii, a articulațiilor, a părului și a unghiilor. Consumul adecvat de vitamina C poate contribui la menținerea elasticității pielii și la reducerea ridurilor.

Vitamina C îmbunătățește absorbția fierului non-hemic (fierul din surse vegetale) din alimente. Acest lucru este important pentru prevenirea și tratarea anemiei, care poate apărea din cauza unei deficiențe de fier.

Vitamina C poate ajuta la reducerea riscului de dezvoltare a unor afecțiuni oculare, cum ar fi cataracta și degenerescența maculară legată de vârstă, datorită proprietăților sale antioxidante și antiinflamatorii.

Consumul adecvat de vitamina C poate contribui la reducerea tensiunii arteriale, ceea ce poate reduce riscul de boli de inimă și accident vascular cerebral.

Care sunt sursele naturale de vitamina C

Există o varietate de surse naturale bogate în vitamina C.

Portocalele, mandarinele, lămâile, grapefruit-ul și alte fructe citrice sunt surse excelente de vitamina C. Căpșunele, coacăzele, zmeura, afinele și alte fructe de pădure sunt bogate în vitamina C.

Kiwi este o altă sursă excelentă de vitamina C, conținând cantități semnificative din această vitamină.

Ananasul, mangoul și papaya sunt fructe tropicale care conțin vitamina C în cantități semnificative.

Ardeii grași, în special cei roșii și verzi, sunt o sursă excelentă de vitamina C.

Varza, în special varza roșie, este o altă legumă bogată în vitamina C.

Broccoliul este o sursă excelentă de vitamina C și de alte nutrienți esențiali.

Spanacul, kale-ul și alte legume cu frunze verzi sunt surse bune de vitamina C.

Căpșunele de pădure sunt surse bogate de vitamina C.

Brânza de cămilă (camu camu) –  Aceast fruct tropical conține cea mai mare cantitate de vitamina C dintre toate fructele, fiind o sursă puternică a acestei vitamine.

Cum se administrează vitamina C

Vitamina C poate fi administrată în mai multe moduri, inclusiv prin consumul de alimente bogate în această vitamină și prin utilizarea suplimentelor alimentare.

Consumul de alimente bogate în vitamina C este cea mai naturală și sănătoasă modalitate de a asigura un aport adecvat de vitamina C. Fructele și legumele menționate anterior, precum citricele, kiwi-ul, căpșunele, ardeii grași, broccoli și varza, sunt surse excelente de vitamina C.

Dacă nu puteți obține suficientă vitamina C din alimente, sau dacă aveți nevoie de un aport suplimentar, puteți lua suplimente alimentare de vitamina C. Acestea pot fi disponibile sub formă de tablete, capsule, pulberi sau picături lichide. Este important să urmați instrucțiunile de dozare de pe ambalaj sau să consultați un profesionist medical pentru recomandări personalizate.

În anumite situații medicale sau în cazul unor deficiențe severe de vitamina C, aceasta poate fi administrată și prin injecții intravenoase sau intramusculare. Acest tip de administrare este rezervat de obicei situațiilor specifice și este efectuat sub supravegherea unui profesionist medical.

Vitamina C poate fi utilizată și pe piele, fiind un ingredient comun în produsele de îngrijire a pielii datorită capacității sale de a stimula producția de colagen și de a oferi protecție antioxidantă. Aceste produse pot fi creme, seruri sau alte tratamente destinate aplicării locale.

Indiferent de modalitatea de administrare, este important să nu depășiți doza zilnică recomandată de vitamina C și să consultați un medic sau un dietetician înainte de a începe orice regim suplimentar.

Ce este quercetina

Quercetina este un compus flavonoid, adică un tip de substanță fitochimică găsită în multe plante și alimente.

Aceasta este unul dintre bioflavonoidele importante prezente în mai mult de douăzeci de materiale vegetale și care este cunoscut pentru efectele sale antiinflamatorii, antihipertensive, vasodilatatoare, antiobezitate, antihipercolesterolemice și antiaterosclerotice.

Denumirea de quercetină (3,3′,4′,5,7-pentahidroxiflavonă)  provine de la cuvântul latin „Quercetum' care înseamnă pădure de stejar, aparţine clasei numite flavonoli care nu pot fi produşi în corpul uman. Este de culoare galbenă și este slab solubilă în apă fierbinte, destul de solubilă în alcool și lipide și este insolubilă în apă rece. Se spune că quercetina este una dintre cele mai utilizate bioflavonoide pentru tratamentul tulburărilor metabolice și inflamatorii.

Proprietățile quercetinei

Quercetina este cunoscută pentru o serie de proprietăți și beneficii pentru sănătate, printre care se numără:

• Antioxidant: Quercetina acționează ca un antioxidant puternic în organism, protejând celulele împotriva stresului oxidativ și a daunelor cauzate de radicalii liberi. Astfel, poate ajuta la reducerea riscului de boli cronice, cum ar fi bolile de inimă, cancerul și îmbătrânirea prematură.
• Antiinflamator: Quercetina are proprietăți antiinflamatorii, care pot ajuta la reducerea inflamației din organism și la ameliorarea simptomelor asociate cu afecțiuni inflamatorii, cum ar fi artrita și bolile inflamatorii intestinale.
• Sprijinirea sănătății cardiovasculare: Consumul de quercetină poate ajuta la menținerea sănătății inimii și a vaselor de sânge, prin reducerea tensiunii arteriale, a colesterolului LDL („rău”) și a riscului de formare a cheagurilor de sânge.
• Sprijinirea sistemului imunitar: Quercetina poate stimula sistemul imunitar și poate ajuta la combaterea infecțiilor virale și bacteriene. De asemenea, poate contribui la reducerea simptomelor asociate cu răcelile și gripa.
• Proprietăți anticancerigene: Unele studii sugerează că quercetina ar putea avea efecte anticancerigene, prin inhibarea creșterii celulelor canceroase, inducerea apoptozei (moartea celulelor canceroase) și inhibarea formării vaselor de sânge către tumori (angiogeneză).
• Sprijinirea sănătății creierului: Quercetina poate avea beneficii pentru sănătatea creierului, inclusiv protejarea împotriva deteriorării cognitive asociate cu îmbătrânirea și reducerea riscului de dezvoltare a bolilor neurodegenerative, cum ar fi Alzheimer și Parkinson.

Surse naturale de quercetină

Quercetina poate fi găsită într-o varietate de alimente, în special în anumite fructe, legume, plante și alte surse vegetale.

• Ceapă: Ceapa este una dintre cele mai bogate surse naturale de quercetină. Quercetina se găsește în special în coaja exterioară a cepei.
• Usturoi: Usturoiul este, de asemenea, o sursă importantă de quercetină, cunoscut pentru multiplele sale beneficii pentru sănătate.
• Fructe citrice: Citricele, cum ar fi lămâile, portocalele și grapefruit-ul, conțin quercetină, în special în coajă și în partea albă interioară.
• Mere: Merele, în special coaja lor, sunt o sursă bună de quercetină.
• Fructe de pădure: Fructele de pădure, cum ar fi căpșunile, afinele și zmeura, conțin quercetină, precum și alte flavonoide benefice.
• Broccoliul și alte crucifere sunt surse importante de quercetină.
• Ardeii grași, în special cei de culoare roșie, sunt o sursă bogată de quercetină.
• Spanacul și alte legume cu frunze verzi conțin quercetină, deși în cantități mai mici în comparație cu alte surse.
• Unele tipuri de ceai verde conțin cantități semnificative de quercetină.
• Frunzele de ceai din plante precum Camellia sinensis, dar și alte plante, cum ar fi frunzele de măslin sau frunzele de tei, conțin quercetină.

Contraindicații, efecte adverse

Quercetina este considerată în general sigură atunci când este consumată în cantități normale din alimente, iar suplimentele de quercetină sunt, de asemenea, considerate sigure pentru majoritatea oamenilor atunci când sunt luate în doze adecvate. Cu toate acestea, în unele cazuri, pot exista contraindicații și efecte adverse asociate cu utilizarea quercetinei, în special la doze mari sau în anumite condiții medicale.

Quercetina poate interacționa cu anumite medicamente, cum ar fi anticoagulantele, medicamentele pentru tensiunea arterială sau pentru diabet. Utilizarea simultană a acestor medicamente cu suplimente de quercetină poate crește sau scădea efectele acestora.

Persoanele care sunt alergice la alte flavonoide sau la unele surse de quercetină (cum ar fi ceapa sau usturoiul) ar trebui să evite suplimentele de quercetină sau să le folosească cu precauție.

Consumul de doze mari de quercetină poate provoca uneori probleme gastrointestinale, cum ar fi greață, vărsături, diaree sau disconfort abdominal.

Există unele dovezi că consumul de doze mari de quercetină ar putea agrava problemele renale la anumite persoane.

Quercetina poate interfera cu anumite teste medicale, cum ar fi testele de laborator pentru nivelurile de glucoză din sânge sau testele de diagnostic pentru afecțiuni renale.

Nu există suficiente date pentru a evalua siguranța utilizării quercetinei în timpul sarcinii sau alăptării. Prin urmare, este recomandat să evitați suplimentele de quercetină în aceste perioade sau să discutați cu medicul dumneavoastră înainte de a le utiliza.

Este important să consultați întotdeauna un medic înainte de a începe să luați suplimente de quercetină, mai ales dacă aveți afecțiuni medicale preexistente sau luați alte medicamente.

Combinarea vitaminei C cu quercetina

Combinația dintre vitamina C și quercetină este adesea menționată datorită sinergiei lor potențiale în ceea ce privește efectele antioxidante și antiinflamatoare. Deși mai multe studii au examinat această combinație, mai ales în contextul sănătății sistemului imunitar și al protecției împotriva infecțiilor virale, este important să înțelegem că cercetarea este în curs și nu există încă concluzii definitive.

În general, combinația dintre vitamina C și quercetină poate fi benefică pentru sănătate, în special în contextul sprijinirii sistemului imunitar și a protecției antioxidante.

Atât vitamina C, cât și quercetina sunt antioxidanți puternici, iar combinația lor poate avea un efect sinergic, potențând capacitatea de combatere a radicalilor liberi și reducând stresul oxidativ în organism.

Ambii compuși au fost asociate cu sprijinirea sistemului imunitar, având capacitatea de a stimula răspunsurile imune și de a ajuta la combaterea infecțiilor. Unele studii sugerează că administrarea concomitentă a vitaminei C și quercetinei ar putea fi benefică în protejarea împotriva infecțiilor virale, cum ar fi răcelile și gripa.

Se crede că quercetina poate îmbunătăți absorbția vitaminei C în organism. Unele cercetări sugerează că quercetina poate acționa ca un agent de transport pentru vitamina C, crescându-i biodisponibilitatea.

Atunci când combinați vitamina C cu quercetină, este important să respectați dozele recomandate și să fiți conștienți de potențialele contraindicații sau interacțiuni cu alte medicamente. Consultați întotdeauna un medic sau un specialist în sănătate înainte de a începe un regim de suplimentare.

Sursa foto: Shutterstock