Popasuri pe „harta gastronomica“

Popasuri pe „harta gastronomica“

Bors de peste

Un drum catre fabulosul univers al Deltei, acolo unde soarele rasare si apune din ape, este un „drum al pestelui. Repetat obsesiv ca fel de mancare, pestele e stapanul incontestabil al lumii lipovenilor traitori pe marile grinduri. Iar regina traditiilor lor gastronomice este prea rar gasitul bors de pastruga, un amestec din opt feluri de peste, care se scot apoi si se inlocuiesc, in ceaune mari, clocotind pe foc de lemn de pluta, cu pastruga a carei carne se spune ca e cea mai fina din lume.

Ciorba se drege cu bors gros, din sfecla, batut cu galbenusuri si aromat cu ierburi amare, culese de pe ostroave, si se mananca fierbinte, cu felii groase de mamaliga tare, prajita in ulei cu boia. De vazut: de la Gura Portitei, pana la salbaticul Grind al Lupilor sau la „padurea nebuna, de la Caraorman. In plus, pretutindeni afli in nisipuri constructii stravechi.

Tara Motilor – palinca afumata, marca „UE
In inima Transilvaniei, Tara Motilor este ca o calatorie catre poveste, catre locul unde timpul pare ca se opreste sa-si traga sufletul si lumea curge mai molcom. Ospitalitatea motilor face casa buna cu graiul lor asezat si cu forfota mancarurilor de traditie austro-valaha, dar mai ales cu rachiul-afumat, caruia oamenii ii zic crampa si care intra in UE pe urmele palincii.

Rachiul este un „unicat, rafinat din prune verzi, apoi fiert intr-un vas cu caramel fumegand si chimen pisat, apoi adus la masa flambat, fierbinte, ca sa „arda raul si sa nu ai dureri de cap. Restul fac peisajele: de la Alba Iulia la Abrudul lui Iancu, de la Detunate la Orga Uriasilor si la Muntele de Aur, de la Rosia.

branzeturi

Marginimea – Franta branzeturilor de la Sibiu
La poala Muntilor Apuseni gasesti Marginimea Sibiului, sate de oieri cuibarite ca intr-un caus, intre deal si munte, in jurul vechiului Hemannstadt, care ascund un amestec savuros de culturi si traditii.

Gastronomia zonei, un regal al branzeturilor si preparatelor din lapte cum nu mai exista decat in Franta, a devenit vestita si cautata de ani buni. Celebre deja sunt rondelele legate in coaja de pin si afumate mocnit, la jar de ace de brad, branza cu mucegai nobil sau cascavalul maturat, preparat din lapte bio, integral, „topit ca o foaie de placinta si umplut apoi cu ardei, nu-ca (sau chimen) si uneori invelit „europe-neste in ciocolata. Obiective de vazut: muzeul „Astra din padurea Dumbrava, Ocna Sibiului, biserica fortificata de la Biertan, apoi cetatile sasesti si schiturile de lemn rispite in toata Marginimea Sibiului.

sarmale

Bucovina – legende-n bucate
Un pic la estul Maramuresului, dincolo de pasul Tihuta, se intinde coltul de rai al Bucovinei, tara legendelor si a medievalelor manastiri pictate, dar si tara celor mai gustoase bucate, gatite in toate cele trei tari romanesti.

Nu, asta nu doar se spune, ci e o realitate verificabila, pe gustate si cu cantarul la picioare. Pentru gurmanzi, este un recital continuu de mancaruri elaborate, scaldat in smantani untos de groase, smaltuit de cozonacii „zburatori si de poalele-n brau care se topesc in cerul gurii, stropit cu vinuri dulci si guvernat regal de „sarmalele in cuib, umplute fiecare diferit si fierte apoi inabusit, pe rotocol de carnaciori afumati, vreme de doua zile, in oala de pamant, ori cladite indesat in bostan scobit si date la cuptor cu do-ua cani de vin rosu.

De vazut, intr-un triunghi inchipuit intre fermecatorul Campulung Moldovenesc, cu Lucina si Moldova Sulita, locurile ultimilor hutuli, apoi Piatra Neamt si Iasi, orasul eternelor iubiri: cetatile ridicate de Stefan ce Mare, salba de manastiri: Neamt, Agapia, Varatec, Humor, cu exploziile lor de culoare, Voronetul, rezervatia „Codrii de arama sau cea de zimbri „Dragos Voda.

Tara Oasului

Tara Oasului – aici se face „ciorba-n paine
Sejururile in Maramures au un farmec inconfundabil. Peisajele superbe, satele uluitoare, cu o arhitectura unica, ospitalitatea, traditiile si portul morosenilor, barbatii blonzi si rumeni in obraji, care nu te lasa sa pui inapoi pe masa paharul cu horinca daca nu l-ai golit de tot, adaugate la specialitatile culinare specifice, sunt atributele unei experiente unice.

De neocolit la masa: bulzul cu trei feluri de urda, copt „la disc, inecat in unt si smantana si servit cu pastrama frageda si vin fiert cu gutui si mirodenii, sau „ciorba in paine, fiertura aromata cu legume si perisoare ta-valite prin patrunjel verde si clocotite in zea-ma de varza, care este apoi asezata la masa intr-un „test de paine din aluat cu cartofi si ceapa inabusita, coapta pe vatra si scobita de miez.

 

Obiective turistice: complexul manastiresc Barsana si manastirea Sapanta lucrata doar din lemn, a carei turla de 100 de metri este cea mai inalta din lume, Cimitirul Vesel, Valea Vaserului vazuta din Mocanita, Muzeul Tarancii, din Dragomiresti, sau traseele prin padure catre serpentinele ametitoare ale Pasului Gutai si Piatra lui Pintea Viteazul; le poti parcurge pe jos ori intr-un off-road cu masini de teren.

pitta umpluta aromaneste

Dobrogea – pitta umpluta aromaneste
Zona pentru romantici si indragostitii de liniste, cu drumuri pietruite si sate tataresti pierdute ca-tre marginile marii, cu manastiri-bijuterii cioplite in piatra alba, risipite intr-o lume suspendata de sute de ani intre straniu si legenda.

Melanjul valaho-aromano-turco-tatar vietuitor intre Dunare si mare a dat nastere si unei gastronomii traditionale complexe, cu arome si spe-cialitati combinate, care imprumuta cate ceva de la fiecare, spre deliciul papilelor gustative ale celor veniti aici. Nu rata: inghetata-alvita, „pastravii falsi sau baclavalele cu mere si nu-ca.

Mai presus de toate insa, placinta dobrogeana, inalta de-o palma, cladita in straturi de foi stravezii, cu trei feluri de branza facaluita cu unt cald si incretita in tigai rotunde cat o roata de caruta, apoi servita fierbinte, alaturi de castronele pline cu iaurt de capra si de braga rece sa abureasca paharul. Savuroasa, dar mai rar gasita, este si „pitta aromaneasca, nici paine, nici lipie, nici clatita, un savuros amestec de fainuri, condimente si ingrediente secrete, umpluta cu branza de bivolita, carne, ciu-perci trecute pe sub satar, cartofi maruntiti, ceapa si ardei iute si rulata in spirala, apoi calita rapid pe plita incinsa.

De vizitat: Manastirea Celic Dere, Pestera Sf. Andrei, „pietrele miraculoase de la Dervent, Muzeul Marinei Romane, Acvariul, Planetariul si Complexul Muzeal de Stiinte ale Naturii din Constanta.

kurtoskalacs

„Tara de Sare – colacii secuiesti fara sfarsit
In tinuturile secuiesti, in „tara muntilor de sare, te vei intalni totodata cu istoria si cu povestea. Traditiile secuiesti in aer liber, cu focurile aprinse in faptul serii, spectacolele folclorice, costumele populare, mastile stravechi si gastronomia specifica sunt atributele unor vacan-te de neuitat. Pe hartii figureaza ca a doua zona ca bogatie in ozon din Europa si a cincea din lume si, totusi, locurile nu sunt foarte aglomerate, oamenii sunt extrem de primitori, vinul bun, iar de mancare ce sa mai vorbim…

Preparatele din carne sunt aici la mare pret: spec-taculosii carnaciori Csabay, apoi jamboanele afumate, mezelurile preparate chibzuit, doar din bucati de carne macra, fierte in vin cu mirodenii, si feliile de slaninuta oparita, subtire cat un deget de copil, varstata din greu cu fasii rozalii de carne si tinuta la fum subtiratec de ardei iute.

Insa vedeta incontestabila a turismului culinar este „colacul secuiesc, celebrul kurtoskalacs, spirala dulce, fara sfarsit, framan-tata cu bulgari de unt dulce, asezata cu talc pe vergele lungi de doi-trei metri si coapta in cuptor de lemne, aromata apoi cu vanilie si „tencuita din belsug, dupa mestesug tinut in taina, cu nuca fiarta in lapte dulce, mac pisat cu zahar si miere de albine.

Obiective turistice care merita vazute: Cheile Varghisului, monumentele naturale Lacul Rosu si Sfanta Ana, dar nu ezita sa mergi si mai departe, catre Cheile Bicazului, spre Corund, Praid, Odorhei si inaltimile Hasmasului, unde afli parcurile salbatice de la Beizid – Satul Scufundat, Ocnele Praid ori Muzeul Palariilor de Paie, de la Criseni.

Prajitura

Banatul Sarbesc – dulceturi imperiale
Coltul de sud-vest al tarii sta sub semnul sal-baticiei Cazanelor Mari si Mici ale Dunarii, dintre Dubova si Ogradena, si al iutelii aprige din Cheile Nerei, domolit catre coborasurile Orastiei si ale Iarii Hategului.

Gastronomic, este un univers al fineturilor dulci, iscodite de mani de cofetari din Imperiul Habsburgilor si transmise din generatii de svabii asezati in Banat. Specialitati pe care le gasesti doar aici: foitaje imbracand straturi de crema din branza dulce frecata cu serbet de lamaie, strudele cu umplutura de pere si gutui, pudrate cu zahar candel fin ca faina, prajituri umplute cu fructe proaspete si dulceata de cirese amare, felii groase de placinta rulata serpeste in strat de budinca de vanilie intarita cu multa frisca dulce, batuta cu nuci trecute prin lichior de mure si coapte la foc iute, spuma de castane cu fragute de padure si sirop de ciocolata ori vestitul tort banatean de nuci verzi, insiropat cu miere si coniac vechi.

Obiective pe care nu le poti rata: portiunea Cazanelor, declarata monument unic al naturii in Europa, „Tabula Traiana si „Manastirea de sub ape aflate la intrarea in golful raului Mraconia, Insula Simian, cu cladirile de pe Ada Kaleh, insula scufundata sau ruinele cetatii Sarmizegetusa.

gulas

Tara Crisurilor: gulas, virsli, papricas…
Locuri si peisaje parca desprinse din cartile cu basme, colturi de tara pe care nu le-ai vazut inca, obiective mai putin cunoscute si netrecute pe ghidurile turistice, mancare ardeleneasca traditionala, gatita cum se cuvine, dupa tipicul gastronomic al zonei, proas-pata, gustoasa si mai ales sanatoasa.

Sau altfel spus, o baie de frumusete si tihna in Iara Celor Trei Crisuri. Monopolurile absolute ale gustului din Bihor si Salaj vin de peste granita, din adancurile pustei maghiare, sfarsita pe malurile Balatonului, si constau in „virsli, carnaciorii de Zarand din carne de caprioara si porc, tocata cu satarul si asezonata dupa retete secrete, si gulas, ciorba-tocana-tochitura, cu gust plin, savuros si aroma inimitabila, care iti lasa gura apa daca o simti si de la capatul satului.

De vizitat: rezervatia de nuferi unicat mondial, de la 1 Mai, izvoarele termale de la Baile Felix, Biserica cu Luna din Oradea, izvorul tamaduitor de la Manastirea Izbuc, Izvorul Minunilor de la Stana de Vale sau Pestera Ursilor si platoul carstic Stei, apoi Cumpana Apelor si Valtorile din Valea Morilor, caderile de apa din Chei, cu Pietrele Caprei si deschiderea spre drumul pieptis al Zlatnei si Abrudului.

BUGET ACCESIBIL
Toate recomandarile acestui itinerar gastronomic romanesc se pot incadra intr-un buget mediu de 100 lei de persoana pe zi, cu cazare la pensiuni agroturistice de doua si trei margarete (in functie de tipul de masa si de perioada de rezervare), si pot include o serie de reduceri pentru copii si varstnici.

Adrian Ciltan; foto: © shutterstock, raluca oprea minoiu, www.pensiuniharghitene.ro

Urmăreşte cel mai nou VIDEO incărcat pe avantaje.ro

Citeste continuarea pe pagina urmatoare: 1 2

Recomandari
Libertatea
Publicitate
Huff
VIVA!
Retete
Baby
Sfatul parintilor
Mai multe din Vacanta