Marius Manole: 4 avantajele vietii

CAND ERAM COPIL…
Am o amintire haioasa din copilarie, care a ramas si in istoria blocului in care locuiam. Cred ca nici nu eram in clasa I, ma certasem cu toti copiii din bloc si, pentru ca nu se mai juca nimeni cu mine, m-am gandit sa-i anunt ca ziua urmatoare va fi ziua mea de nastere.

M-am dus pe la toate usile si i-am chemat pe copii la petrecere, gandindu-ma ca asa ne vom impaca. Copiii au inceput sa apa-ra la usa, cu parinti cu tot, si tata a zis: „Dar nu e ziua lui!. Drept urmare, am primit o mama de bataie chiar in fata usii, de fata cu toti.

INTALNIRILE
E foarte important sa te intalnesti la anumite varste si in anumite etape ale carierei tale cu actori mari, care-si iau meseria in serios, pentru ca te readuc la adevarul profesiei pe care, in timp, incepi sa-l pierzi. Chiar daca e un singur om in sala care se uita la tine si e interesat de ce faci tu acolo, merita sa joci pentru el. Oscar a fost un rol care putea sa nu iasa, nici nu stiu daca a iesit, dar putea sa iasa grav.

NEW YORK, NEW YORK!
Ultima calatorie mare pe care am facut-o si care m-a imbogatit, m-a bucurat, m-a motivat sa raman viu si sa ma reintorc acolo a fost la New York, unde am participat la un proiect al „Academiei itinerante Andrei Serban, provocat de Institutul Cultural Roman de acolo.

Am vazut niste spectacole care ne-au lasat masca, drept pentru care, cand am iesit de acolo, am spus ca ma las de meserie. Apoi mi-am zis ca asta e contextul, asta e nivelul nostru, n-ai ce sa faci. A fost o mare bucurie sa ajung in orasul ala, desi am crezut ca n-o sa-mi placa.

OSCAR
A fost un rol foarte provocator (n.r. rolul lui Oscar din spectacolul „Oscar si Tanti Roz, in regia lui Chris Simion, dupa cartea omonima semnata de Éric-Emmanuel Schmitt). La 30 de ani, e greu sa joci un baietel de 10 ani, dar e un rol foarte frumos, mi-e drag personajul, povestea, spectacolul. A fost o intalnire frumoa-sa cu textul lui Schmitt, dar si cu Oana Pellea.

LECTURILE
Imi place sa citesc carti despre cum au trait altii, cum au facut meseria asta. Cartile de acest gen te inspira si iti dau forta sa mergi mai departe. Iti dai seama ca viata nu e compusa doar din lucruri extraordinare. E compusa din putine astfel de lucruri, daca ai norocul sa ti se intample; daca nu, nu. In rest, sunt lucruri obisnuite, banale.

Nu am fost, insa, niciodata un fan, nu am avut un poster in casa. Am apreciat actorii, da! Am avut actori pe care i-am iubit si-i iubesc si acum: Victor Rebengiuc, Mariana Mihut, Oana Pellea, Maia Morgenstern. Nu sunt un fan, desi ma duc la toate spectacolele lor (n.r. rade).

ECHILIBRUL
Sunt sanatos, am o meserie pe care-o iubesc, am o groaza de oameni in ju-rul meu, am doi parinti sanatosi, am o casa. Ce mi-ar trebui mai mult ca sa fiu fericit? Luna de pe cer? Sigur ca fericirea e pe malul marii sau in varf de munte, dar e si langa noi, numai ca trebuie s-o vedem si sa vrem s-o traim.

Pentru mine, parintii sunt un echilibru foarte important in viata mea si, cand fac ceva, ma gandesc daca le-ar conveni sau daca i-as multumi. E un echilibru de la distanta, pentru ca ei sunt la Iasi.

ACTORIA – UN PARC DE DISTRACTII
Apoi meseria asta minunata pe care o am, unde faci in permanenta lucruri noi si nu te plic-tisesti niciodata. Obosesti, cateodata, dar nu te plictisesti. E ca si cum te-ai afla intr-un parc de joaca, tot timpul gasesti cate o jucarie pe care nu ai incercat-o inca. Si-mi mai plac vacantele. Visul meu e sa ajung la o independenta financiara care sa-mi permita sa muncesc cat vreau eu.

Viata nu este compusa doar din lucruri extraordinare. Din pacate, sunt putine astfel de lucruri, daca ai norocul sa ti se intample.

Catalina Ioancea
Foto: Chris Simion (spectacolul „Oscar si Tanti Roz); AdrianMihalcea (spectacolul „Inima de caine), Alex Galmeanu, pentru „Viva!”

Citește și următorul articol:

Fara masca: Actorul Mihai Malaimare si Teatrul Masca