Frica NU salvează vieți, controalele, DA. Dr. Isabela Maria Botea: „Detectat devreme, cancerul de sân are șanse foarte mari de tratament și vindecare”. INTERVIU

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Octombrie, luna dedicată conștientizării cancerului de sân, ne amintește că prevenția înseamnă grijă pentru noi înșine. Un control de rutină poate transforma frica într-o șansă reală de vindecare și într-un gest de iubire față de propriul corp. În acest context, am stat de vorbă cu Dr. Isabela Maria Botea, pentru a înțelege de ce controalele regulate, ecografia și mamografia pot face diferența între un diagnostic tardiv și șansa la vindecare.

AVANTAJE: Doamna doctor, mulțumim pentru disponibilitate. Dacă după acest interviu cel puțin o cititoare se programează la control, atunci scopul nostru a fost atins. Spuneți-ne cât de des ar trebui să meargă o femeie la un control de rutină pentru sănătatea sânilor și de la ce vârstă?

Dr. Isabela Maria Botea: Prevenția cancerului de sân se efectuează anual, făcând o ecografie, de la orice vârstă, și o dată la doi ani o mamografie după vârsta de 40 de ani. Bineînțeles că recomand  un control personalizat în funcție de cazul fiecărei paciente, deci aceste intervale pot fi modificate dacă pacienta are noduli benigni, are un risc familial pentru cancer de sân sau a avut un istoric de carcinom mamar. În unele cazuri se indică completarea cu RMN mamar cu substanță de contrast sau mamografie cu substanță de contrast.

Diferența dintre ecografie mamară și mamografie

Care este diferența esențială dintre ecografia mamară și mamografie și în ce cazuri este recomandată fiecare?

Diferența dintre ecografia mamară și mamografie ține de metoda de investigare și de tipul de informații pe care le oferă:

Mamografia este o investigație radiologică ce folosește raze X pentru a vizualiza structura sânului. Este metoda standard de screening pentru depistarea precoce a cancerului mamar, mai ales la femeile peste 40 de ani, deoarece poate detecta microcalcificări și modificări structurale foarte mici, numite distorsiuni glandulare, invizibile la palpare sau ecografie. Mamografia este o metodă de screening și se recomandă după 40 de ani, din doi în doi ani.

Ecografia mamară folosește ultrasunete și este foarte utilă pentru a diferenția între o formațiune solidă și un chist (plin cu lichid). Este recomandată femeilor tinere, cu sâni denși, unde mamografia nu este la fel de clară. Se recomandă și ca metodă complementară după mamografie, la orice vârstă, inclusiv la femeile gravide sau care alăptează. Mamografia și ecografia sunt metode complementare.

Este adevărat că și femeile tinere pot face cancer la sân? Ce riscuri există înainte de 40 de ani?

Da, este adevărat: deși cancerul de sân apare cel mai frecvent după 40–50 de ani, și femeile tinere pot fi diagnosticate. Totuși, incidența este mai scăzută la această vârstă dar, din păcate, la vârste tinere cancerul este de multe ori mai agresiv.

Riscuri pentru cancerul de sân înainte de 40 de ani

  • Factori genetici – mutații genetice  moștenite (BRCA1, BRCA2, TP53). Dacă există istoric de cancer mamar sau ovarian în familie, riscul crește semnificativ. Este important sa facem un consult genetic în acest caz.
  • Antecedente familiale – mamă, soră, bunică cu cancer mamar diagnosticat la vârstă tânără.
  • Expunerea la hormoni – menstruație precoce (<12 ani), contraceptive hormonale pe termen lung, sarcină târzie sau absența sarcinilor.
  • Alți factori – obezitate, consum de alcool, fumat, expunere la radiații, sedentarism.
  • Afecțiuni benigne atipice preexistente – unele forme de hiperplazie atipică sau mastopatii proliferative cresc riscul.

De aceea, chiar și femeile tinere trebuie să fie atente la autoexaminarea sânilor lunar și să meargă la medic dacă observă noduli, secreții, modificări de formă, piele sau mamelon. Ecografia mamară este investigația de primă intenție la această vârstă, inainte de 40 de ani.

Ce simptome sau modificări ar trebui să ne alarmeze și să ne trimită de urgență la medic?

Există niște semne de alarmă sau simptome care ar trebui să ne determine să mergem la medic: o arie palpabilă în sân sau la axilă (mai ales dacă este dură, fixă, nedureroasă); modificări ale formei sau dimensiunii sânului (un sân pare mai umflat, mai tare sau deformat), o retracție a  mamelonului (mamelonul „intrat' spre interior, deși anterior era normal), o secreție mamelonară anormală sau modificări ale pielii sânului (aspect de „coajă de portocală', înroșire, zone îngroșate sau o ulcerație tegumentară), palparea unor ganglioni măriți la axilă.

Nu toate aceste simptome înseamnă cancer, dar reprezintă semnale de alarmă care necesită evaluare rapidă la medic (ideal la medic specialist imagist senolog). Cu cât diagnosticul se face mai devreme, cu atât șansele de tratament și vindecare sunt mai mari.

Cum facem corect autoexaminarea sânului

Există o vârstă „cheie' sau un moment ideal în ciclul menstrual când e mai bine să facem controlul sânilor?

În funcție de vârstă: Sub 40 ani  este  recomandată ecografia mamară (o dată pe an sau la 6 luni în anumite situații). După 40  de ani se recomandă mamografie + ecografie la 1-2 ani,  în funcție de ghiduri și istoricul personal/familial.

În ceea ce privește momentul ideal pentru autoexaminare sau control clinic  acesta este în funcție de ciclul menstrual.

Cel mai bun moment este la 5–7 zile după menstruație, când sânii sunt mai moi, mai puțin tensionați și mai ușor de palpat.

În timpul menstruației sau imediat înainte, sânii sunt mai sensibili și pot fi mai nodulari din cauza modificărilor hormonale, ceea ce face examinarea mai dificilă și poate da alarme false.

Dacă menstruația nu mai există (după menopauză sau tulburări menstruale), autoexaminarea se face o dată pe lună, într-o zi fixă (de exemplu prima zi din lună), pentru consecvență.

În privința momentului ideal pentru un control ecografic, acesta poate fi făcut oricând, chiar dacă este răspândită ideea că se poate face doar în primele zile după menstruație. Desigur, înainte de menstruație, sânii sunt mai sensibili la apăsare sau la atingerea cu sonda ecografului, însă vă asigur că leziunile patologice se văd în orice moment, indiferent de ciclul menstrual.

În ceea ce privește momentul ideal pentru controlul mamografic, recomand să fie făcut după menstruație (în intervalul 5-12 zile după menstruație), datorită faptului că în acea perioadă sânii sunt mai puțin sau deloc sensibili la apăsare sau atingere.

Este important să precizez că autoexaminarea nu poate substitui metodele imagistice (cum sunt ecografia sau mamografia), deoarece doar prin aceste metode se pot depista noduli foarte mici, de doar câțiva milimetri. Tumorile ajung să fie palpabile la mult timp de la apariția lor microscopică.

Care sunt factorii de risc cei mai importanți în apariția cancerului la sân și cât de mare este influența genetică?

Cancerul de sân este o boală multifactorială. Cei mai importanți factori de risc pentru cancerul mamar:

1. Factori genetici și ereditari

  • Mutații moștenite în genele BRCA1, BRCA2 (și alte gene).
  • Istoric familial: mamă, soră, fiică cu cancer mamar sau ovarian.
  • Cancer mamar apărut la o rudă de gradul I înainte de 40 ani crește mult riscul.

2. Factori hormonali și reproductivi

  • Menarhă precoce (<12 ani) și menopauză tardivă (>55 ani).
  • Prima sarcină după 30 ani sau absența sarcinii.
  • Absența alăptării.
  • Terapia hormonală de substituție postmenopauză (pe termen lung și nepersonalizată).
  • Contraceptive hormonale (efectul e mic, dar există la utilizare prelungită).

3. Factori legați de stilul de viață și mediu

  • Obezitate (în special după menopauză)
  • Sedentarism
  • Consumul de alcool
  • Fumatul (rol mai mic, dar prezent)
  • Expunerea la radiații (în copilărie/adolescență)

4. Alți factori

  • Unele boli benigne proliferative ale sânului (hiperplazii atipice).
  • Vârsta (riscul crește odată cu înaintarea în vârstă).

În ceea ce privește influența genetică – genetica nu explică toate cazurile, dar la femeile purtătoare de mutații riscul este foarte mare, ceea ce justifică monitorizare intensă, uneori chiar intervenții preventive – așa numita supraveghere activă. Importanța în acest caz este multimodalitatea de supraveghere – corelarea RMN – ecografie – mamografie.

Doar 5–10% din toate cancerele de sân sunt strict legate de mutații genetice moștenite. Totuși, femeile purtătoare ale unei mutații BRCA1/BRCA2 au un risc de 45–70% de a dezvolta cancer mamar pe parcursul vieții (mult mai mare decât populația generală, unde riscul este de ~12%).

Dacă există istoric familial, chiar fără test genetic pozitiv, riscul poate fi crescut, iar screeningul se face mai devreme și mai des.

Este autoexaminarea lunară a sânilor suficientă sau doar un pas preliminar? Ce ar trebui să știm despre cum se face corect?

Nu, nu este suficientă singură pentru depistarea cancerului la sân. Autoexaminarea este importantă, dar nu înlocuiește ecografia sau mamografia. Ea este un „sistem de alarmă timpurie' și trebuie completată de controale regulate la medic. Autoexaminarea este un pas preliminar, de conștientizare, care ajută femeia să își cunoască sânii și să observe din timp eventuale schimbări.

Cum se face corect autoexaminarea sânilor?

Momentul potrivit este la 5–7 zile după menstruație (cand sânii sunt mai moi și mai puțin sensibili). Dacă nu mai există ciclu, se va alege o dată fixă în fiecare lună (ex: prima zi din lună).

Pașii pentru examinarea corectă a sânului

  1. Observare în oglindă
    1. Stai dreaptă, cu brațele pe lângă corp → urmărește simetria, forma, dimensiunea.
    1. Ridică brațele deasupra capului → vezi dacă apar retracții, adâncituri sau deformări.
    1. Verifică pielea (înroșire, aspect de „coajă de portocală') și mameloanele (retragere, secreții).
  2. Palpare în picioare (se recomandă și la duș, când mâna alunecă mai ușor pe piele)
    1. Folosește buricele degetelor, mișcări circulare mici, acoperind tot sânul.
    1. Apasă ușor → mediu → mai ferm, pentru a simți toate straturile.
    1. Nu uita zona dintre sân și axilă + axila (ganglioni).
  3. Palpare culcată
    1. Pune o pernă sub umărul examinat și brațul sub cap.
    1. Repetă palparea metodică, pentru a compara cu examinarea din picioare.

La ce trebuie să fim atente. Semne de alarmă!

  • Nodul dur, fix, care nu dispare după ciclu.
  • Schimbări de formă sau asimetrie apărute recent.
  • Retracția mamelonului, secreții cu sânge.
  • Modificări de piele (îngroșări, roșeață, coajă de portocală).
  • Ganglioni măriți în axilă sau la nivelul peretelui toracic.

Cum afectează stilul de viață (dietă, fumat, alcool, stres, sedentarism) riscul de cancer mamar?

Un stil de viață sănătos (dietă echilibrată, greutate normală, mișcare regulată, evitarea alcoolului și fumatului, gestionarea stresului) poate reduce riscul de cancer mamar cu 30–40% în populația generală. Stilul de viață influențează considerabil riscul de cancer mamar, mai ales în combinație cu factorii genetici și hormonali. Cei mai importanți sunt:

  • Dietă și greutate corporală

Excesul ponderal, mai ales după menopauză, crește riscul – țesutul adipos produce estrogeni care stimulează celulele mamare. Alimentația bogată în grăsimi saturate, zahăr și alimente ultraprocesate favorizează inflamația și obezitatea. O dietă de tip mediteranean (legume, fructe, cereale integrale, pește, ulei de măsline) are rol protector.

  • Alcool

Orice cantitate de alcool crește riscul.Consumul zilnic de 1 pahar de alcool crește riscul cu ~7–10%, iar peste 3 pahare/zi crește riscul semnificativ.

  • Fumat

Fumatul activ și pasiv sunt asociate cu risc crescut, mai ales dacă expunerea a început înainte de prima sarcină. Efectul e mai vizibil la femeile tinere și la fumătoarele pe termen lung.

  • Sedentarism

Lipsa activității fizice favorizează obezitatea, inflamația cronică și dereglările hormonale. 150 min/săptămână de activitate fizică moderată (mers alert, ciclism) sau 75 min/săptămână intensă scad riscul și protejează și alte organe.

  • Stres și somn

Stresul cronic nu este cauză directă, dar influențează prin: dereglări hormonale, imunitate scăzută, creștere în greutate, abuz de alcool/tutun.

Există o legătură între anticoncepționale sau tratamente hormonale și apariția cancerului la sân?

Anticoncepționale hormonale (pilule combinate cu estrogen + progestativ) cresc ușor riscul, dar reversibil. Decizia trebuie luată împreună cu medicul, individualizată, cântărind beneficiile și riscurile. Studiile arată o ușoară creștere a riscului de cancer mamar la femeile care folosesc contraceptive orale combinate, mai ales la utilizare îndelungată (mai mult de 5 ani). Riscul scade treptat după întrerupere și, după 10 ani, revine la nivelul populației generale. Ele au însă și beneficii: reduc riscul de cancer ovarian și endometrial.

Ce rol are ecografia de sân în sarcină sau alăptare și ce ar trebui să știe proaspetele mame despre sănătatea sânilor?

Ecografia în timpul alăptării rămâne foarte utilă și sigură, fiind sigură și neiradiantă, dar nu este 100% fidelă – poate da erori prin suprapunerea modificărilor normale cu leziuni patologice. Modificările fiziologice (glande hipertrofiate, canale dilatate, secreție de lapte) pot face interpretarea mai dificilă, iar unele leziuni normale pot mima aspecte patologice.

Ecografia trebuie făcută de un medic cu experiență în patologia sânului la femei tinere sau la lăuze, iar dacă există suspiciune, se poate recomanda puncție/biopsie ecoghidată, care oferă diagnosticul de certitudine.

Ce le-ați spune, ca medic, femeilor care evită controlul de frică sau rușine? Cum putem transforma frica în grijă pentru noi înșine?

Le-aș spune că frica e normală, dar nu trebuie să decidă pentru sănătatea ta. Detectat devreme, cancerul de sân are șanse foarte mari de tratament și vindecare.

Controlul nu doare și nu este rușinos. Le-aș invita să se gândească la ele și la cei dragi lor și să se informeze. Educația reduce anxietatea. Le-aș invita să trasforme controlul anual într-un ritual pentru sănătate, așa cum au rituale pentru înfrumusețare sau îngrijire personală. Înțelegerea riscurilor, semnelor de alarmă și a metodelor sigure de screening scade rușinea și frica. Fiecare pas preventiv este un act de iubire față de tine și corpul tău.

Dr. Isabela Maria Botea (Femme Boutique Medical) este medic specialist radiologie – imagistică medicală, cu atestat în senologie imagistică, suprapecializare în ecografie intervențională, în special puncții – biopsii mamare, puncții aspirative tiroidiene.

Urmăreşte cel mai nou VIDEO incărcat pe avantaje.ro
Recomandari
Mai multe din Gala Doctorului Digital