Ce este anevrismul?
Exista anevrismul vascular, dar si cel cardiac, ventricular mai exact, dar mult mai rar, de obicei aparut in urma unui infarct miocardic, constand in dilatarea ventriculului intr-o anumita zona.
Anevrismele arteriale insa sunt mult mai frecvente si constau in dilatarea unei artere, mai ales a aortei. Aceasta se poate dilata la orice nivel al sau, toracic sau abdominal.
Anevrismul aortic abdominal este cel mai des intalnit, in special la persoanele mai varstnice, deoarece cauza lui principala este ateroscleroza. O alta complicatie frecventa este trombozarea anevrismului – pe peretele dilatatiei se depun trombi vasculari, acestia fiind periculosi din cauza posibilitatii de mobilizare a lor, cu obliterarea arterelor periferice.
De multe ori anevrismul se poate calcifia, insa cea mai frecventa evolutie a lui este marirea continua a dimensiunilor lui, cu riscul ruperii sale, de cele mai multe ori mortal. Cand se produce ruperea anevrismului, bolnavul simte o durere foarte intensa in abdomen, cu iradiere in spate, insotita de transpiratii si tahicardie, hipotensiune si soc.
Cel mai usor un anevrism de aorta abdominala se diagnosticheaza prin ecografie abdominala; se pot urmari dimensiunea, forma si eventualele complicatii ale acestuia.
In afara de anevrismele aortei, mai exista anevrismele de artere intracerebrale, de obicei congenitale, care raman nediagnosticate, pentru ca rareori se manifesta inainte de ruperea lor, fatala. Acestea explica unele din mortile subite la tineri aparent foarte sanatosi.