Dr. Cristina Pavel: „Copiii și părinții trebuie să învețe să recunoască simptomele de hipoglicemie și hiperglicemie”. Diabetul – ghid esențial

Diabetul zaharat este o boală cronică cu implicații majore, care afectează milioane de oameni. Dr. Cristina Pavel, medic primar Diabet Zaharat, Nutriție și Boli Metabolice, ne-a explicat care sunt diferențele esențiale dintre diabetul de tip 1 și cel de tip 2, cauzele și mecanismele de apariție a bolii, precum și rolul crucial al geneticii și al stilului de viață.

Care sunt, pe scurt, principalele diferențe între diabetul de tip I și diabetul de tip II din punct de vedere al cauzei și mecanismului de apariție?

Diabetul zaharat este o boală cronică, complexă, definită prin concentrații crescute de glucoză în sânge. Diabetul zaharat de tip I apare în urma distrugerii autoimune a celulelor β pancreatice, responsabile de producerea insulinei, iar diabetul zaharat de tip II apare ca urmare a pierderii progresive non-autoimune a secreției de insulină a celulelor β, frecvent pe fondul insulinorezistenței.

Ce rol joacă factorii genetici în dezvoltarea diabetului și cum ar trebui să se testeze o persoană cu istoric familial?

RECOMANDAREA NOASTRĂ:

Destăinuirea emoționantă a lui Teo Trandafir: „Dacă îl chem acum, vine fără să întrebe de ce”. Cine este singurul bărbat din showbiz pe care se bazează oricând

În cazul diabetului zaharat tip I factorii genetici contribuie la predispoziția de a dezvolta această afecțiune. Anumite gene, în special cele din regiunea HLA (antigen leucocitar uman), fiind asociate puternic cu un risc crescut. Deși genetica joacă un rol crucial, factorii de mediu, cum ar fi infecțiile virale, factorii dietetici și, posibil, vremea rece, pot declanșa apariția diabetului tip I la indivizii genetic predispuși.
Diabetul de tip II este influențat de multiple gene, dintre care TCF7L2 este una dintre cele mai semnificative. Aceste gene afectează secreția de insulină, metabolismul glucozei și răspunsul organismului la insulină. Dezvoltarea diabetului tip II este puternic influențată de stilul de viață (dietă și activitate fizică).
Deși genele specifice cresc riscul de a dezvolta diabet, ele nu garantează apariția acestuia. În cazul unui copil cu părinți care au diabet zaharat tip I, se pot testa genele numite HLA-DR3 sau HLA-DR4. Dacă acestea sunt prezente, atunci riscul acelui copil de a dezvolta diabet este mai mare. Se pot testa și anumiți anticorpi (anticorpii anti-GAD65, anticorpii anti-insulină, anticorpii anti-IA2 și anticorpii anti-ZnT8) în cazul copiilor care au frați și surori cu diabet zaharat de tip I. Nivelurile ridicate pot indica faptul că un copil are un risc mai mare de a dezvolta diabet zaharat de tip I. În cazul diabetului de tip II, se pot folosi criteriile de testare clasice – glicemia și HbA1c.

Care sunt factorii de risc majori, în afară de genetică, pentru apariția diabetului de tip 2?

RECOMANDAREA NOASTRĂ:

Horoscop Urania: 5 zodii ajutate de Jupiter să adune bani și să rezolve probleme acute în luna iulie

Diabetul zaharat de tip II este cea mai răspândită formă de diabet, se dezvoltă treptat și este legat de factori de risc precum obezitatea, lipsa de activitate fizică (sedentarismul), o alimentație bogată în carbohidrați și lipide, dar și de vârstă.

Există și alte forme mai puțin cunoscute de diabet (precum LADA sau MODY)? Cum sunt ele diagnosticate?

Diabetul cu debut la maturitate al tinerilor (MODY) și Diabetul autoimun latent al adultului (LADA) sunt două forme distincte de diabet, cu fiziopatologii și caracteristici clinice diferite. Diagnosticul diferențial între cele două se realizează pe baza mai multor criterii clinice și paraclinice: MODY apare de obicei înainte de vârsta de 25 de ani, în timp ce LADA apare de obicei după 30 de ani; LADA se caracterizează prin prezența autoanticorpilor, care prezic dependența de insulină, în timp ce MODY nu este asociat cu autoimunitatea; tratamentul pentru MODY implică agenți hipoglicemianți orali, în timp ce LADA necesită de obicei terapie cu insulină. MODY este adesea diagnosticat greșit ca diabet zaharat de tip I sau tip II, în timp ce LADA este adesea diagnosticat greșit ca diabet zaharat de tip II.

Care sunt simptomele clasice ale diabetului pe care ar trebui să le cunoască oricine?

Simptomele clasice diabetului zaharat includ: sete crescută (polidipsie) și gură uscată (xerostomie), urinări frecvente (poliurie), oboseală, vedere încețoșată și pierdere în greutate inexplicabilă.

Ce înseamnă „prediabet” și cum se poate interveni în această fază pentru a preveni diabetul?

Prediabetul cuprinde un grup de afecțiuni premergătoare diabetului zaharat de tip 2, în care valorile glicemiei sunt mai mari decât în mod normal, dar nu suficient de ridicate încât să fie pus diagnosticul de diabet zaharat. Este descoperit în general la analizele de rutină și este asimptomatic. În această categorie de risc intră două tipuri de anomalii de reglare a glucozei – glicemia a jeun modificată și scăderea toleranței la glucoză. Acestea sunt stadii premergătoare ale diabetului zaharat, dacă nu se iau măsurile necesare.
Cele mai importante două măsuri recomandate sunt cel puțin o monitorizare anuală a analizelor și optimizarea stilului de viață prin adoptarea unei diete „sănătoase', bogată în fibre și săracă în grăsimi, evitarea sedentarismului, prin efectuarea unei activități fizice de intensitate moderată, minim 150 de minute săptămânal. Cei cu suprapondere/obezitate sunt sfătuiți să scadă în greutate și să mențină greutatea obținută; iar pentru anumiți pacienți se recomandă și preparate farmacologice. Aceste indicații pot fi personalizate în urma consultului de specialitate.

Care sunt analizele standard folosite pentru diagnosticarea diabetului și care este semnificația HbA1c?

Diabetul zaharat poate fi diagnosticat cu ajutorul analizei HbA1C sau a glucozei serice. Criteriile glicemiei plasmatice includ fie glicemia plasmatică pe nemâncate, glicemia serică la 2 ore în timpul unui test de toleranță orală la glucoză, fie glicemia aleatorie însoțită de simptome clasice de hiperglicemie. Hemoglobina glicată (HbA1c) este o analiză de sânge care indică media valorilor glicemice din ultimele trei luni.

Care sunt complicațiile pe termen lung cele mai serioase asociate cu un control slab al glicemiei?

Complicațiile cronice ale diabetului includ: retinopatia diabetică (cea mai frecventă cauză de orbire în lume), nefropatia diabetică (care poate duce la insuficiență renală), neuropatia diabetică, piciorul diabetic (care poate duce la amputarea degetelor/membrelor) și macroangiopatia (leziuni cardiace și vasculare grave care duc la hipertensiune arterială, îngustarea arterelor, boală coronariană, accidente vasculare cerebrale și disfuncție erectilă la bărbați).

Ce ar trebui să știe pacienții despre riscul de a dezvolta neuropatie diabetică sau retinopatie diabetică?

Retinopatia diabetică este o complicație neurovasculară a diabetului de tip I și II. Factorii care cresc riscul de retinopatie includ: durata bolii, hiperglicemia cronică, prezența nefropatiei, existența hipertensiunii arteriale, existența dislipidemiei. Este cea mai frecventă cauză de orbire în rândul adulților cu vârsta cuprinsă între 20 și 74 de ani din țările dezvoltate.
Neuropatia diabetică este un diagnostic de excludere. Neuropatiile non-diabetice pot fi prezente la persoanele cu diabet zaharat și pot fi tratabile. Cele mai frecvente simptome includ durere și disestezie (senzații neplăcute de arsură și furnicături), probleme de echilibru, amorțeală și pierderea senzației de protecție (care indică prezența polineuropatiei senzoriale distale și este un factor de risc pentru ulcerația piciorului diabetic).
Până la 50% din neuropatiile periferice diabetice pot fi asimptomatice. Dacă nu sunt recunoscute și dacă nu se implementează îngrijire preventivă a piciorului, persoanele cu diabet zaharat prezintă risc de leziuni, precum și de ulcere ale piciorului diabetic și amputări. Pacienții cu diabet zaharat de tip I ar trebui să efectueze un examen oftalmologic inițial complex (inclusiv cu examen de fund de ochi) și evaluare pentru neuropatia periferică diabetică în termen de 5 ani de la debutul diabetului; iar la cei cu diabet tip II aceste teste ar trebui realizate la momentul diagnosticării diabetului.

Cum influențează diabetul sănătatea cardiovasculară?

Pacientul cu diabet zaharat, comparativ cu cel fără diabet, are risc de până la patru ori mai mare de a dezvolta un infarct miocardic sau un AVC. Practic 2 din 3 pacienți cu diabet zaharat vor muri la un moment dat de boală cardiovasculară aterosclerotică. În pofida progreselor recente în îngrijirea medicală, bolile cardiovasculare continuă să fie principala cauză de morbiditate și mortalitate la pacienții cu diabet.

Dar sănătatea dinților?

Bolile orale cronice sunt mai frecvente la pacienții diabetici. Pe lângă infecția gingivală și inflamația parodontală, pot exista complicații ale implanturilor, carii, uscăciunea gurii, infecții bacteriene și fungice, miros oral neplăcut și vindecarea lentă a rănilor cauzate de tratamentele dentare. În plus, speciile de Candida sunt observate mai des la persoanele cu diabet decât la persoanele sănătoase. Vârsta, sexul, nivelul de educație, venitul familiei, fumatul, comportamentele legate de igiena orală, diabetul zaharat și alte comorbidități, cum ar fi unele boli autoimune, au fost identificate ca factori de risc potențiali importanți pentru parodontită în numeroase studii. Concluziile studiilor arată, de asemenea, că diabetul zaharat de tip 2 este asociat cu un risc crescut de pierdere a dinților din cauza bolii parodontale, posibil prin mecanismul inflamației: direct datorită unui răspuns inflamator al gingiilor și indirect datorită creării unui substrat rezultat din producția redusă de salivă secundară medicației.

Cât de importantă este igiena dentară și îngrijirea picioarelor în cazul unui pacient cu diabet?

Relația dintre sănătatea orală și gestionarea diabetului a fost mult timp subapreciată. Relația strânsă și bidirecțională dintre ele a fost dovedită abia recent și se pare că principalele boli orale, cum ar fi cariile și parodontita, sunt legate de sau pot exacerba boli generale, cum ar fi diabetul. Persoanele cu diabet au un risc de 2-3 ori mai mare de parodontită comparativ cu persoanele fără diabet, dar și o incidență mai mare a cariilor din cauza gurii uscate. Progresia și severitatea parodontitei sunt, de asemenea, mai mari la persoanele cu diabet slab controlat. Un număr tot ai mare de date indică faptul că inflamația orală are un impact asupra bolilor generale. Din păcate, majoritatea pacienților diabetici nu sunt conștienți de legătura dintre diabet și sănătatea lor orală.

Îngrijirea picioarelor la pacienții cu diabet ar trebui să fie o parte importantă din rutina personală a fiecăruia. Leziunile nervoase cauzate de diabet pot reduce capacitatea de a simți senzații precum durerea, căldura și frigul. Cu alte cuvinte, pot apărea leziuni la nivelul picioarelor, fără ca acestea să doară sau să incomodeze (tăieturi, arsuri, înțepături), care se vor infecta și vor evolua spre necroză și chiar amputații.
Este important să vă verificați zilnic picioarele pentru răni, tăieturi, crăpături, bășici sau roșeață (puteți folosi și o oglindă în acest sens), să purtați șosete nu prea strâmte, să purtați încălțămintea potrivită, să vă spălați picioarele cu apă caldă (nu fierbinte) cu săpun, să vă asigurați că vă uscați între degete și să țineți unghiile de la picioare tăiate drept pentru a preveni creșterea unghiei în piele.

Care sunt semnele de alarmă specifice care ar trebui să-i îngrijoreze pe părinți în cazul copiilor?

Cele mai frecvente simptome ale diabetului de tip I la copii sunt: mersul frecvent la toaletă, udarea patului, trezitul noaptea pentru a merge la toaletă, sete intensă, foame intensă, senzație de oboseală extremă, vedere încețoșată și pierdere în greutate.

Se îmbolnăvește de diabet un copil care mănâncă dulciuri sau este doar un mit?

Deși diabetul de tip 2 poate fi legat de creșterea în greutate, consumul de zahăr nu este singurul factor care cauzează această afecțiune. Copiii care sunt sedentari și mănâncă prea multe alimente bogate în carbohidrați rapizi și lipide pot prezenta un risc mai mare de a dezvolta diabet zaharat de tip 2, mai ales dacă au un indice de masă corporală peste cel normal.

Cum diferă abordarea terapeutică și suportul emoțional necesar unui copil diagnosticat cu
diabet?

Un diagnostic de diabet zaharat de tip I în copilărie prezintă multe provocări, în special în primul an, pe măsură ce familia și copilul se adaptează. Copiii au nevoie de sprijin și de ajutor pentru a înțelege importanța tratamentului și a regimului alimentar. Părinții trebuie să fie atenți la dieta zilnică a copilului, la administrarea corectă a insulinei, la respectarea programului zilnic de exerciții fizice și la monitorizarea permanentă a glicemiei. Atât copiii, cât și părinții, trebuie să învețe să recunoască simptomele de hipoglicemie cât și cele de hiperglicemie. Părinții trebuie să fie atenți la apariția complicațiilor renale, oculare, cardiovasculare și neurologice, complicațiile ce se dezvoltă în perioada de adult tânăr, mai ales dacă diabetul nu a fost echilibrat în timpul copilăriei/adolescenței. Pe lângă ajutorul medicului diabetolog și al psihiatrului există grupuri de suport, forumuri și asociații care promovează diferite activități în acest sens.

Ce rol joacă școala și mediul social în managementul diabetului la un adolescent?

Din punct de vedere emoțional, un diagnostic de diabet zaharat afectează de multe ori modul în care copiii cred că sunt percepuți de colegii lor. De aceea este util ca părintele să discute cu învățătoarea sau un profesor, pentru includerea în ora de dirigenție a unor informații legate de diabet (ce înseamnă, tratament, de ce elevul folosește un glucometru, de ce face injecții cu insulină, ș.a.m.d). Așa, testarea glicemiei și injecțiile cu insulină nu vor mai părea ciudate pentru colegii săi.

Care sunt opțiunile de tratament de primă linie pentru diabetul de tip 2 în afară de insulină?

Ghidurile terapeutice susțin necesitatea unui tratament complex al diabetului zaharat, care alături de impactul asupra controlului glicemic, să ofere pacientului și protecție cardiovasculară, dar și renală. Prima linie de tratament pentru diabetul zaharat tip 2 este optimizarea stilului de viață, împreună cu Metformin. La cei cu risc stabilit sau crescut de boală cardiovasculară aterosclerotică, insuficiență cardiacă și/sau boală renală cronică, planul de tratament ar trebui să includă agenți care reduc riscul acestor boli (inhibitori de SGLT2/ agoniști GLP1).

Pentru pacienții care necesită insulină, ce tipuri (rapidă, lentă, premixată) există și cum decideți schema potrivită?

Pacienții cu diabet zaharat tip I au nevoie de insulină cu acțiune lentă și insulină cu acțiune rapidă, pe când cei cu diabet zaharat tip 2 pot avea nevoie de o singură insulină cu acțiune lentă, la care se pot adăuga insuline cu acțiune rapidă la una, două sau cele trei mese principale, în funcție de situație. Insulinele premixate nu sunt folosite de rutină, dar se pot recomanda în unele cazuri. Insulinele de generație nouă oferă și protecție cardio-vasculară, au un risc de hipoglicemie mai mic și controlează glicemia mai bine versus insulinele vechi.

Ce noutăți există în domeniul tehnologiei pentru diabet (ex. pompe de insulină, senzori de monitorizare continuă a glicemiei – CGM)?

Utilizarea sistemelor de perfuzie subcutanată continuă de insulină (pompele de insulină) și de monitorizare continuă a glicemiei (CGM) au câștigat o largă acceptare printre pacienții cu diabet. Aceste dispozitive s-au dovedit a fi valoroase clinic, îmbunătățind controlul glicemic și reducând riscurile de hipoglicemie la pacienții cu diabet zaharat de tip I și II. Aproximativ 30-40% dintre pacienții cu diabet zaharat de tip I și un număr tot mai mare de pacienți cu Diabet zaharat de tip II care necesită insulină utilizează această tehnologie. În România există un program național prin care pacienții cu diabet zaharat tip I și femeile cu diabet gestațional beneficiază gratuit de sisteme de perfuzie subcutanată continuă de insulină și de senzori de monitorizare continuă a glicemiei.

20. Care sunt cele mai eficiente sfaturi pe care le dați pacienților pentru a-și gestiona diabetul prin dietă și exercițiu fizic?

Pentru a menține glicemia în țintele terapeutice le spun pacienților mei să aleagă apa, cafeaua sau ceaiul în locul sucurilor de fructe sau altor băuturi îndulcite cu zahăr; să mănânce minim trei porții de legume în fiecare zi, inclusiv verdețuri; 1-2 porții de fructe în fiecare zi; să aleagă fructe, nuci sau lactate pentru gustări; să aleagă carnea de pește, pui sau curcan, în loc de carne procesată (mezeluri); să aleagă variantele integrale de pâine, orez, paste făinoase; să limiteze consumul de ulei la 2 linguri zilnic; și să imiteze consumul de alcool. În ceea ce privește activitatea fizică, îi sfătuiesc să iasă din casă de 4-5 ori/săptămână, să meargă pe jos minim 30 de minute, în pas alert.

21. Care este legătură dintre obezitate și diabetul tip 2 și de ce menținerea unei greutăți sănătoase este crucială pentru prevenirea prediabetului și a diabetului?

Obezitatea este o boală cronică, adesea recidivantă, cu numeroase complicații metabolice, fizice și psihosociale, inclusiv un risc substanțial crescut de dezvoltare și progresie a diabetului de tip II. Există dovezi puternice și consistente că gestionarea obezității poate întârzia progresia de la prediabet la diabet de tip II și este extrem de benefică în tratarea diabetului de tip II. O scădere modestă în greutate la persoanele obeze/supraponderale, cu diabet de tip II, îmbunătățește controlul glicemic și reduce nevoia de medicamente hipoglicemiante. O pierdere mai mare în greutate reduce substanțial HbA1c și glicemia à jeun și poate promova remisia susținută a diabetului.

Dacă o persoană vrea să prevină diabetul, pe lângă greutatea optimă, ce ar trebui să includă screening-ul preventiv de rutină?

Pe lângă menținerea greutății în limite normale, o persoană care vrea să prevină apariția diabetului trebuie să fie activă, să facă mișcare regulat, să aibă o alimentație echilibrată, cu aport suficient de fibre și proteine, săracă în grăsimi și carbohidrați simpli; să evite situațiile stresante, să se odihnească suficient; să doarmă cel puțin 7 ore/noapte; și să își facă analize de sânge anual, care să evalueze nivelul de glucoză din sânge.

Interviu realizat de Gabriela Dumba și publicat în numărul de noiembrie al revistei Avantaje

Cele mai vândute colecții!

Ford Pick - Up - ediția nr. 19 (Mașini de neuitat) 27.99 RON Cumpără acum

Citroen 2VC - ediția nr. 18 (Mașini de neuitat) 27.99 RON Cumpără acum

Land Rover Defender - ediția nr. 17 (Mașini de neuitat) 27.99 RON Cumpără acum

BMW 2002 T1 - ediția nr. 16 (Mașini de neuitat) 27.99 RON Cumpără acum

Škoda Octavia (1959) - ediția nr. 15 (Mașini de neuitat) 27.99 RON Cumpără acum

ELLE - ediția iulie/august 2026 39.99 RON Cumpără acum

Garda Felina - Ediția nr. 76 (Disney. Ediția de platină) 20.9 RON Cumpără acum

Angajații au aflat în concediu că rămân șomeri: ultimul producător de cravate a dat faliment după 70 de ani, în Elveția

Citește și următorul articol:

Radiologia intervențională, poarta către o medicină sigură și profund umană. Dr. Rareș Nechifor explică beneficiile acestei tehnici revoluționare