DOSAR SPECIAL: Postul intermitent, dieta proteică și dieta ketogenică. Ce e important să știi…
Trei sunt dietele cele mai abordate, mai „la modă' de-a lungul ultimului deceniu: dieta proteică, dieta ketogenică și postul intermitent. Este drept că oamenii tind să urmeze dietele care sunt „în trend' într-o anumită perioadă, dar fiecare dintre ele au plusuri și minusuri, au și contraindicații și nu se potrivesc oricărui tip de metabolism.
DOSAR SPECIAL: Postul intermitent, dieta proteică și dieta ketogenică. Ce e important să știi…
Dieta proteică
Este destul de simplu de urmat și, cel mai important, este una dintre cele mai echilibrate din punct de vedere nutrițional. Nu funcționează prin înfometare, ba dimpotrivă: recomandarea este să cuprindă 3 mese și 2 gustări în timpul zilei. Nu doar că respectând aceste reguli vom slăbi din masa de grăsime, păstrând intactă masa musculară, dar vom vedea și cum tenul nostru devine mai luminos, părul mai strălucitor și unghiile mai puternice. Acest lucru se datorează faptului că proteinele sunt cele care stau la baza regenerării celulare.
Proteine sănătoase
Carnea, ouăle, lactatele, ciupercile, lintea, hrișca, fasolea, quinoa și hummusul sunt principalele și cele mai sănătoase surse de proteină la care este bine să apelăm, fie că suntem la dietă sau doar ne dorim un regim de viață sănătos și echilibrat. O dietă proteică influențează în bine și nivelul glicemiei, împiedicând fluctuațiile zahărului în sânge și evitând apariția diabetului de tip II. În plus, pierderea kilogramelor este esențială în prevenirea osteoporozei, scade riscurile apariției bolilor cardiovasculare și ajută creierul să funcționeze la capacitate crescută. Însă, ca în orice, extremele trebuie evitate. O dietă hiperproteică poate afecta în mod grav buna funcționare a rinichilor, mai ales dacă nu este însoțită de o hidratare corespunzătoare. În același timp, această dietă este contraindicată femeilor însărcinate, celor cu probleme renale, copiilor și anumitor persoane ce suferă de boli autoimune.
Dieta ketogenică
A fost folosită în anii `20 ca tratament pentru persoanele bolnave de epilepsie, dar a fost dată uitării odată cu apariția medicamentelor dedicate acestei afecțiuni. A revenit în forță în ultimii ani, atât în dieta celor suferinzi de diverse forme de epilepsie, cât și în rândul celor care vor să slăbească. Principiul dietei ketogenice este că învață metabolismul să ardă toate grăsimile pe care le primește.
Procente exacte: 65-35-5
Trebuie consumate însă doar grăsimi sănătoase, precum cele ce se regăsesc în carne, ouă, lactate, fructe uscate, semințe crude și uleiuri vegetale și este nevoie de o împărțire foarte clară a alimentelor consumate pe parcursul unei zile, astfel încât grăsimile să reprezinte 65%, proteinele 30% și 5% să fie glucidele. Acest tip de dietă nu doar că ajută la arderea grăsimilor, dar ajută și la scăderea colesterolului și a glicemiei, precum și la reducerea incidențelor bolilor neurologice. În cazul bonavilor de epilepsie a fost dovedit că reduce frecvența convulsiilor. Și în acest caz există însă câteva riscuri, printre care apariția constipației, cauzată de cantitatea scăzută de fibre din alimentație, precum și nivelul scăzut de energie provocat de consumul redus de glucide și carbohidrați.
- Vezi cum se face painea keto low-carb, dar si ce este painea de cristal!
Postul intermitent
„Intermittent fasting' nu este o dietă propriu-zisă, cât mai degrabă o reorganizare a meselor. Mai exact, nu este nevoie să reduci numărul caloriilor de peste zi, ci este de ajuns să le cumulezi în mai puține mese. Concret, fie renunți la una dintre cele 3 mese de peste zi, lucru ce se poate transforma în stil de viață, fie renunți la toate mesele pe parcursul unei zile, o dată pe săptămână. Postul întrerupt funcționează pe același principiu al arderii grăsimilor, doar că în acest caz mecanismele de ardere pot rămâne active și în perioada de alimentație clasică. Este important să mâncăm însă corect, fără fast-food, alimente procesate, dulciuri și carbohidrați și, mai ales, să nu renunțăm la apă și ceaiurile de plante în perioada de post.
Fără senzație de foame
Acest tip de alimentație influențează și producția hormonului responsabil cu senzația de foame sau de sațietate: leptina. Deficitul caloric sau postul negru determină scăderea acestui hormon, creând senzația de foame. Hrănirea cu caloriile nutritive necesare în așa-zisele ferestre ale postului reechilibrează producția de leptină. Studiile efectuate până acum au arătat că acest tip de alimentație crește sensibilitatea la insulină, scade riscul de osteoartrită și de boli cardiovasculare și îmbunătățește funcția cognitivă. Dar, atenționează nutriționistul, există și în acest caz efecte secundare ce nu trebuie neglijate: în cazul în care organismul nu se poate adapta la această dietă există riscul încetinirii metabolismului, pot apărea indigestii sau distensii abdominale în cazul în care te supraalimentezi ulterior. Iar dieta este clar contraindicată celor care suferă de gastrită, ulcer sau diabet.
Pe lângă avantajele, dezavantajele și contraindicațiile fiecărei diete în parte, nutriționiștii te sfătuiesc ca atunci când alegi să începi o cură de slăbire să ții cont și de stilul tău de viață, să nu o resimți ca o pedeapsă și, mai ales, să nu ajungi să suferi dezechilibre ale organismului.
Foto: 123rf
Citeste și:
DOSAR SPECIAL: Dieta Atkins, calea cea mai ușoară de slăbit
DOSAR SPECIAL: Dieta South Beach, fără înfometare, fără frustrări, fără să numeri caloriile
DOSAR SPECIAL: Dieta grupelor sanguine