DOSAR Exodul mamelor: Adio, mame!

mama isi tine copilul in brate

Drama lor şi a „orfanilor migraţiei' impresionează Europa. Dar de ce nu şi pe noi?!

Despre femeile care muncesc în străinătate nu se vorbeşte decât ca fiind „cash cow'-ul României, cele care sporesc semnificativ PIB-ul, şi când vreun alt copil îşi pune capăt zilelor de dor şi disperare. Între cele două extreme, sunt poveşti de viaţă zguduitoare, care rămân nespuse.

Mame care îşi lasă casele, copiii şi pleacă, aşa cum plecau pe vremuri bărbaţii la război. Pleacă să îngrijească bătrânii şi copiii altora, ca să le asigure celor rămaşi acasă strictul necesar. Pentru că nu le stă în putere să le ofere locuri de muncă, oameni şi organizaţii din ţară şi din afara ei pansează răni dintr-un război pierdut, care nu trebuia să aibă loc.

mama isi tine copilul in brate

ADIO, MAME!

Greu de imaginat sfâşierea lăuntrică a mamelor, cărora povara muncilor umilitoare li se pare uşoară pe lângă istovitoarea vină de a se fi rupt de lângă copii. Copii ce cresc debusolaţi şi deprimaţi.

Femeile generației mele, care au crescut cu înlocuitori de cafea sau de carne, cu nekezol si salam cu soia, au ajuns astazi sa îsi creasca si ele copiii cu înlocuitori de mame. Bunici, rude, prieteni sau vecini au devenit un surogat național de afecțiune materna pentru copiii ramasi în țara. O confuzie de roluri, care duce la alterarea unui model stabil de familie si care anuleaza consistența sintagmei „sapte ani de-acasa.

De ce pleacă mamele?

Cine sunt aceste femei care aleg sa demisioneze temporar din funcția de mama prezenta si sa îngroase rândurile exodului feminin din România?
Sunt femei din foste orasele industriale, cu soți în somaj, doborâte de lipsuri si sfâsiate de neputința de a le asigura un trai decent copiilor sau femei de la țara, care au înfruntat gura satului si au plecat, înțelegînd ca datoria fața de bunastarea copiilor nu mai intra în limitarile familiei tradiționale.

Unele dintre ele, parasindu-si pentru prima data satul, au ajuns întâi pe mâna unor speculanți sau a unor proxeneți; altele au fost violate chiar în
casele în care lucrau de… noii stapâni. Cui sa se plânga si în ce limba? Cum sa mearga la poliție, la avocat, când legile țarii de destinație le erau straine si stateau cu spaima de a nu fi trimise înapoi în țara? Si daca s-ar fi aflat, cum s-ar mai fi întors acasa? Ce-ar fi zis satul? Ce-ar fi zis copiii sau barbatul?

Asa ca au tacut sau au povestit mai târziu vreunei prietene, iar dramele lor au ramas în istoria subterana a relațiilor dintre cele doua țari. S-au ridicat si au cautat de lucru mai departe; acasa copiii asteptau banii de la mama, plecata sa munceasca pentru ei. Nimeni nu le-a trimis la munca de birou, chiar daca unele aveau studii net superioare celor pentru care munceau.

În cele mai multe cazuri, au devenit îngrijitoare pentru copii, batrâni si bolnavi, primind o camera si mâncare în casa familiei pentru care urmau sa acorde asistența 24 de ore din 24, pentru 800 – 1000 de Euro pe luna; pierderea locului de munca înseamna si pierderea casei si a mijloacelor de trai.

Bolnavi paralizați, batrâni neputinciosi, dificili si greoi, pe care brațele si umerii unei femei se poticnesc sa îi plimbe sau sa îi mute anevoie dintr-un loc în altul… coloana vertebrala cedeaza treptat: o vorba buna primesc rar sau deloc, asa încât, cu timpul, uita ca sunt cetațeni europeni cu drepturi depline si îsi asuma o mentalitate de „badante  (îngrijitoare, în limba italiana), care au învațat sa creada ca ele au nevoie de serviciile celor pentru care lucreaza.

Citește continuarea pe pagina următoare

Italia are nevoie de ele. Dar România?

În realitate, Italia, de exemplu, este țara cea mai îmbatrânita din Europa, iar generația care a construit case, averi si familii numeroase asteapta acum îngrijire din partea copiilor si nepoților. Generația tânara, însa, prinsa în ritmurile vieții moderne, prefera sa angajeze aceste „badante, care sa suplineasca lipsa lor de timp, grija, uneori chiar si de dragoste si afecțiune. 700.000 este cifra lor oficiala, dar se presupune ca ajunge la 1.000.000 cu cele angajate la negru.

Româncele sunt preferate pentru ca au o cultura si un stil de viața apropiate de ale italienilor, sunt docile si ajung destul de repede sa înțeleaga si sa vorbeasca limba. Asa încât, nevoia unora de ceilalți este cel puțin reciproca, fenomenul “badantelor”, un episod fundamental în scenariul migrației feminine contemporane, nu ar fi aparut fara existența unui echilibru între cerere si oferta.

infirmiera

Lasându-le în grija batrânii si copiii, italienii le încredințeaza „badantelor din România trecutul si viitorul lor. Este un act de mare încredere si implica o responsabilitate pe masura. Între timp, trecutul si viitorul României ramân la voia întâmplarii: batrânii si copiii „badantelor se simt neglijați, abandonați, lasați unii în grija altora, sa se descurce cum pot.

Ritmurile vieții lor sunt marcate de asteptare: un sms, un telefon, un pachet, bani de mâncare, bani de medicamente, bani de sarbatori, poate chiar o vizita scurta… Feminizarea migrației modifica fundamental relația de îngrijire mama – copil, care începe sa se desfasoare într-un cerc vicios: separare – asteptare – reunire temporara.

Copilul nu mai are un punct stabil la care sa se raporteze, un model cotidian cu care sa se identifice si pe care sa si-l interiorizeze, ceea ce îi creeaza probleme de adaptare si de relaționare. Îi este greu sa se defineasca si sa faca fața singur procesului de formare a identitații; asta în timp ce mama sa, acceptînd orice munca în strainatate, trece, chinuitor, printr-un proces invers, de deformare a identitații.

Un cadou amar de 8 Martie

În mod normal, mediul familial îi ofera copilului securitate, dragoste si autoritate. Lasat în grija unor rude sau cunostințe, copilul devine izolat, temator sau furios. Din puținele studii care s-au realizat, psihologii au constatat ca, la scoala, rezultatele slabe si tulburarile de comportament nu sunt legate de gradul de inteligența, ci apar doar ca o forma de defulare, cauzata de lipsa de afectivitate, manifestîndu-se, la baieți mai mult prin agresivitate, pe când la fete  prin depresii si anxietate.

Copiii percep plecarea mamei ca pe un abandon, iar dorința unora de a abandona scoala nu este decât o forma subconstienta de a se revolta pentru ca se simt parasiți. În unele cazuri, abandonul merge pâna la limita extrema: copilul alege sa se sinucida, dintr-un sentiment de vinovație, din revolta sau din disperare. La vârsta la care afecțiunea, mângâierile si vorba dulce valoreaza mai mult decât toate bunurile lumii, singuratatea declanseaza frustrari emoționale greu de suportat.

Un copil care aude ca mama a plecat sa munceasca pentru el, sa-i poata cumpara cele necesare si ca si ei îi este greu acolo unde e, prefera sa-si puna capat zilelor, considerîndu-se vinovat pentru ca familia nu mai este întreaga. În 2005, înainte de a se sinucide, o fetița i-a lasat mamei sale o scrisoare: „Vino acasa! Acum nu mai e nevoie sa muncesti asa greu.

Un baiețel s-a spânzurat chiar de 8 Martie. O alta fetița a refuzat sa mai manânce si a murit de inaniție. Un strigat mut, o revolta în genunchi a unor inocenți carora o societate distorsionata le refuza dreptul la o normalitate fundamentala: prezența mamei. Greu de imaginat cantitatea de tristețe
adunata în sufletele celor 350.000 de  copii ramasi singuri acasa într-o Românie surda, indiferenta la nevoile individului. Greu de imaginat si sfâsierea launtrica a mamelor, carora povara muncilor umilitoare li se pare usoara pe lânga istovitoarea vina de a se fi rupt de lânga pruncii lor.

Ele fac parte din generația copiilor cu cheia de gât, pe care parinții îi lasau singuri toata ziua. Seara, însa mama le era alaturi. Urmasii lor fac parte din
generația copiilor sinucigasi, a copiilor deprimați, pentru care mamele sunt  prezențe pasagere. Greu de imaginat ce fel de mame vor fi acesti copii care au fost nevoiți sa spuna prea devreme: „adio, mame! Fie ca ne  place sau nu, ei sunt urmatoarea treapta în viitorul României.

de Aurora Martin 

Senior adviser, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminarii din România

Urmăreşte cel mai nou VIDEO incărcat pe avantaje.ro

Citeste continuarea pe pagina urmatoare: 1 2

Recomandari
Publicitate
ziareonline.ro
Libertatea
CSID
Descopera.ro
Life.ro
Retete
Baby
VIVA!
ELLE
Diva Hair
Sfatul parintilor
TV Mania
Shtiu.ro
Mai multe din Povesti adevarate