Dependenta de fumat: un sfat de la specialisti
Pentru tratamentul dependentei nu e nevoie de vointa, ci de motivatie. Si de o echipa de specialisti.
Mai greu, in cazul renuntarii la fumat, nu este sa depasesti dependenta chimica (de nicotina), ci pe cea psihologica (ritualul fumatului). S-a constatat ca, in cazul fumatului, dependenta psihologica reprezinta cam 80% din scorul global al dependentei. Fumatorii spun ca e foarte usor sa te lasi de fumat, au incercat de multe ori, mai greu e sa ramana astfel. Ceea ce inseamna ca pentru o perioada relativ mica de timp poti depasi „sevrajul”.
Sigur, apar niste simptome neplacute, dar poti sa treci peste ele. Procentual, acest tip de dependenta chimica este destul de scazuta, comparativ cu dependenta psihologica. Acest din urma tip de dependenta se manifesta prin ritual: ritualul fumatului este un ritual anxiogen. Noi toti ne nastem cu o doza de anxietate, care are rolul de a ne ajuta sa ne maturizam din punct de vedere psihic. Daca nu am avea anxietate, nu am avea frica, nu am supravietui cand traversam strada. Unele persoane folosesc aceasta anxietate constructiv, dar altele si distructiv.
Ca sa reduca din anxietate, individul are niste mecanisme numite „de tip obsesiv fobic” sau „obsesional compulsive.” De exemplu, cand o persoana pleaca de acasa, verifica intotdeauna daca a inchis apa, lumina, gazele etc. Stie ca le-a inchis, dar are nevoie de acest ritual pentru a se linisti. Ritualul fumatului are exact acest scop de calmare; in plus, toti fumatorii spun ca au acea senzatie de bine dupa fumat, pentru ca fumatul diminueaza anxietatea, descarcand-o in acest ritual.
In concluzie, chimic este mult mai usor sa scapi de aceasta dependenta decat psihologic. Chimic, ai la indemana guma de mestecat cu nicotina sau plasturii nicotinici. Psihic insa e mult mai greu sa scapi de dependenta, fiindca anxietatea ramane si trebuie descarcata cumva. Prin urmare, unii se lasa din vointa, altii cu acupunctura, homeopatie, altii se lasa prin psihoterapie; nu exista o metodologie universala, fiindca toti suntem diferiti.
Pragul de un an
Ca psiholog psihoterapeut, pot fi sigur ca am inregistrat un progres in mo-mentul in care un pacient fumator nu mai fumeaza, nu-l deranjeaza ca altii fumeaza si nu-si mai doreste sa fu-meze timp de un an de zile. Dupa un an de zile pot sa spun ca persoana respectiva are o sansa reala sa nu mai fumeze, sa nu redevina fumator. Altfel se poate reapuca oricand si ii va fi din ce in ce mai greu sa renunte. Asta nu inseamna ca dupa un an si jumatate nu poate sa inceapa oricand sa fumeze din nou.
Repetitia este tendinta noastra psihica normala. Dupa trei, patru ani, nu placerea unei tigari, ci o situatie psihotraumatizanta ne poate face sa apelam la ceea ce ne amintim afectiv ca ne-a ajutat in alta etapa a vietii. Atunci apare gestul reflex pe care credeam ca l-am uitat, de a sparge anxietatea cu o tigara. De aici pana la reapucatul de fumat drumul este foarte scurt.
Echipe construite ad-hoc
Abordarea oricarei probleme de adictie nu poate fi facuta decat intr-o echipa pluridisciplinara. Trebuie sa fie evaluati, pe rand, factorii de risc, cercetate aparatul respirator, cardiac, hepatic, digestiv. E nevoie uneori si de o asistenta de tip psihiatric, pentru ca varful deblocat de anxietate poate fi retezat, linistit, prin interventia unei medicatii psihiatrice adecvate.
Persoana care vrea sa renunte la fumat sufera de regresie afectiva, adica se intoarce la nevoile unui copil abandonat de mama sa. Suna ciudat, dar adevarul e ca fumatul are la multi dintre fumatori rolul simbolic de protector, rol indeplinit de mama. Cand mama – in cazul de fata, fumatul – dispare, acest lucru provoaca un sentiment de abandon, pe care orice copil il invata. Peste acest abandon este foarte greu sa treci singur. Acum exista si la noi persoanele specializate care pot sa te ajute in acest demers.
E adevarat, in Romania, echipele se constituie ad hoc, pe criterii de simpatie intre specialisti, de respect reciproc, de competenta profesionala. De aceea, ele nu sunt stabile. Specialistii exista, dar nu exista logistica, procedurile, sistemul… Statistic, s-a constatat ca sunt din ce in ce mai multi tineri si chiar copii care fumeaza, iar un automatism este cu atat mai greu de indepartat cu cat are o vechime mai mare.
Barbatii sunt fumatori mult mai inraiti decat femeile, dar femeile se lasa mai greu de fumat decat barbatii, cu exceptia acelei categorii care fumeaza de moft sau de moda. Barbatii sunt structurati dupa modelul denumit „angoasa de castrare”; ei se tem de riscuri mult mai tare…
Nu e vorba de vointa!
Ne-am obisnuit sa punem toate rea-lizarile noastre pe seama vointei. Hai sa inlocuim termenul de vointa cu cel de „motivatie”. Daca motivatia este suficient de puternica, putem muta muntii din loc. Daca nu avem motiva-tie, nu avem ce face cu vointa. Vointa nu inseamna egalul fortei fizice in plan psihic.
Rolul specialistului este sa incerce sa aduca motivatia inconstienta in plan constient si sa asiste pacientul pe drumul canalizarii ei. La un moment dat, pacientul are nevoie de o carja si fumatul este una foarte solida. Si la indemana. E greu sa dezobisnuiesti o persoana, care o viata intreaga a mers ajutata de baston, sa arunce bastonul. Nu poti sa ii spui „Mergi singur, fiindca ai vointa!”. Persoanele care sunt intr-o astfel de situatie au nevoie si, mai ales dreptul, sa fie asistate…
Orice problema legata de dependenta poate fi rezolvata mai usor cu ajutorul unei echipe de specialisti.
Dr. psihoterapeut Augustin Cambosie, vicepresedinte al Federatiei Romane de Psihoterapie: „E usor sa renunti la fumat. Greu e sa nu fumezi in conti-nuare. Psihoterape-utul, cardiologul, stomatologul, internistul sunt echipa care te ajuta sa nu mai fumezi.”
Stop fumat!
Tel Verde: 08008786738628
De luni pana vineri, intre orele 8-20, la acest numar iti raspunde un medic, un psiholog sau o asistenta. Toti iti pot oferi informatii generale despre medicii care dau consultatii pentru renuntarea la fumat si despre cabinetele in care poti primi tratament gratuit impotriva dependentei de nicotina.
La tel verde nu poti obtine consultatii si nici recomandari de tratament, ci coordonatele celor care pot sa te ajute. Finantarea acestui proiect se face din programul MSP de reducere a consumului de tutun, fondurile provenind din taxa pentru sanatate – taxa zisa „pe viciu”.