De 1 decembrie, ziua naţională a României, se poartă ia

Ia, obiectul vestimentar iubit atât de femeile românce cât şi de bărbaţii şi copiii români se poartă cu respect şi mare bucurie la sărbători, cum ar fi Sânzienele, la nunţi, la biserică dar şi de 1 decembrie, ziua Naţională a României. Însă puţine persoane au în casă o ie autentică pentru că ea costă foarte mult. Se întâmplă asta deoarece croitorii de costume populare depun multă muncă şi le ia destul timp pentru a scoate o singură ie.

Potrivit ziarmm.ro, ia sub formă de cămaşă reprezintă piesa cea mai importantă a portului popular românesc, şi această denumire i-ar fi atribuită doar celei femeieşti.

[gallery ids="320618,320619,320620,320621,320622,320623,320624"]

Ia tradiţională românească – cum este croită

Iată mai jos câţi paşi sunt necesari pentru a confecţiona de mână o ie autentică, şi nu facută în fabrică la nivel industrial după tipare prestabilite:

• Cămaşa populară se face dintr-o singură bucată de pânză ce are o deschizătură parta superioară şi se croieşte în forma unei cruci. La origini aceasta era confecţionată numai din pânză de cânepa sau in. După o lungă perioadă, moda iei a cunoscut inovaţia, astfel că noul a constat în folosirea materialelor din bumbac şi mătase pentru a face o ie.
• În Nordul ţării noastre bumbacul era folosit cu recădere ca urzeală pentru bătătura de cânepă şi in, în schimb în sudul României ia se ţesea cu fir de borangic.
• Partea din faţă cât şi cea din spatele iei se numesc la fel, “stan”, cât despre partea înferioară aflăm, conform agerpres.ro, că poartă denumirea de poale. Astfel avem aşa: partea numită “stan” se confecţiona din două foi de pânză, iar mânecile dintr-una. În zona subraţului ia avea un fel de clin numit “pava”, care avea rolul de a oferi libertate de mişcare.

Tipuri de cămăşi tradiţionale româneşti

Tehnica de decorare a acestei cămăşi  s-a transmis din mamă în fiică, şi diferă în funcţie de zona geografică, astfel că fiecare loc din ţară are un anumit tip de ie, însă mai sunt şi zone unde s-a preluat acelaşi model:

• În Bucovina, Moldova, Oltenia, Muntenia, zona Branului, Covasnei –  Ia cu altiţă.
• Hunedoara, în zona Pădurenilor şi în împrejurimile Aradului – Ia cu tablie
• În zonele Sibiul şi Făgăraş – Ia cu umă

Tot în Transilvania şi Maramureş mai întâlnim şi:

• Cămaşa cu ciocănele sau de Salişte şi Cămaşa  cu lancez
• Cămaşa cu chiept sau ciupag
• Cămaşa încărcată
• Cămaşa cu platcă

Şi pentru că iubim acest articol vestimentar din străbuni dorim să-l purtăm foarte des, cum ar fi peste două zile la parada zilei de 1 decembrie. În acest sens am pregătit o galerie cu cămăşi tradiţionale din ţara noastră poate vă inspiră.