Creierul are nevoie de grăsimi bune. Află care sunt lipidele recomandate de specialiști pentru memorie, concentrare și sănătatea neuronală

Pentru persoanele preocupate de memorie, concentrare și menținerea unui creier activ după 30, 40 sau 50 de ani, alimentația rămâne unul dintre primele subiecte care merită atenție. Iar când apar perioade de oboseală mintală, dificultăți de concentrare sau senzația că informațiile nu mai sunt reținute la fel de ușor, amânarea schimbărilor alimentare rareori aduce beneficii.

Astăzi, cercetările din neurologie se concentrează pe neuroni, sinapse și nutrienții care susțin activitatea cerebrală. Printre ei, grăsimile sănătoase ocupă un loc aparte.

Ce vei afla din acest articol?

• De ce creierul are nevoie de grăsimi pentru a funcționa eficient
• Care sunt sursele recomandate de specialiști
• Cum influențează anumite lipide memoria și atenția
• Ce alimente merită incluse mai des în meniu
• Cum pot suplimentele alimentare să completeze aportul zilnic

RECOMANDAREA NOASTRĂ:

5 salate pentru talie subțire. Cum se face salata "Ozempic"

De ce are creierul nevoie de grăsimi?

Privit la microscop, creierul este o structură bogată în lipide. O mare parte din țesutul cerebral și din învelișul neuronilor conține grăsimi care participă la transmiterea informațiilor între celulele nervoase.

Membranele neuronale depind de aportul lipidic

Neuronii comunică permanent între ei. Pentru ca semnalele să circule rapid, membranele celulare trebuie să rămână flexibile și funcționale.

RECOMANDAREA NOASTRĂ:

Irina Ponta, cu frații la absolvire. Maria, fiica adoptată de soții Ponta, a furat toate privirile. Cum s-a îmbrăcat Daciana Sârbu

O alimentație săracă în grăsimi de calitate poate influența această dinamică și poate afecta procese implicate în atenție și învățare.

Creierul consumă multă energie

Deși reprezintă doar o mică parte din greutatea corpului, creierul utilizează o cantitate impresionantă de energie.

Pentru buna desfășurare a proceselor cognitive, organismul are nevoie de nutrienți variați, inclusiv lipide provenite din surse alimentare echilibrate.

Grăsimile participă la comunicarea dintre neuroni

Transmiterea impulsurilor nervoase presupune mecanisme biochimice complexe.

Mai multe tipuri de acizi grași intră în compoziția structurilor neuronale și contribuie la menținerea funcțiilor cognitive pe termen lung.

Care sunt grăsimile apreciate de comunitatea medicală?

Nu toate grăsimile au același rol în organism. Unele sunt asociate cu beneficii asupra sănătății cardiovasculare și neurologice, în timp ce altele merită consumate cu moderație.

Acizii grași Omega-3

Când vine vorba despre sănătatea creierului, discuția începe aproape întotdeauna cu Omega 3.

Medicii specialiști acordă atenție în special acizilor grași DHA și EPA, prezenți în peștele gras și în anumite suplimente alimentare.

DHA se găsește în concentrații ridicate la nivel cerebral și participă la menținerea structurii neuronale.

Sursele alimentare bogate în Omega 3 sunt:

• somon;
• sardine;
• hering;
• macrou;
• păstrăv;
• anșoa.

Grăsimile mononesaturate

Meniul mediteranean continuă să fie analizat în numeroase studii datorită asocierii sale cu îmbătrânirea cognitivă sănătoasă.

Printre alimentele care furnizează astfel de grăsimi se află:

• uleiul de măsline extravirgin;
• avocado;
• migdalele;
• alunele de pădure;
• caju.

Fosfolipidele

Mai puțin discutate în conversațiile obișnuite, fosfolipidele reprezintă componente importante ale membranelor celulare.

Ouăle, peștele și anumite produse marine furnizează compuși implicați în structura celulelor nervoase.

Cum recunoști semnele unui creier suprasolicitat?

Programul încărcat, somnul insuficient și stresul prelungit își pot lăsa amprenta asupra performanței cognitive.

Concentrarea devine mai dificilă

Uneori apare senzația că atenția se pierde rapid de la o sarcină la alta.

Citirea unui articol până la capăt sau urmărirea unei ședințe lungi poate necesita mai mult efort decât în trecut.

Informațiile sunt reținute mai greu

Uitarea unor detalii recente nu indică automat o problemă medicală.

Totuși, frecvența acestor episoade merită observată, mai ales atunci când este însoțită de oboseală accentuată.

Senzația de ceață mintală

Mulți specialiști folosesc expresia „brain fog' pentru a descrie perioadele în care gândirea pare încetinită, iar claritatea mintală scade.

Ce alimente merită să apară mai des în farfurie?

Înainte de suplimente, alimentația rămâne fundația.

Pentru susținerea sănătății creierului, pot fi integrate mai frecvent:

• pește gras de două-trei ori pe săptămână;
• nuci și semințe crude;
• avocado;
• măsline;
• ouă;
• legume verzi;
• fructe de pădure;
• cereale integrale.

Numeroase recomandări publicate de organizații medicale internaționale continuă să pună accent pe modele alimentare apropiate de dieta mediteraneană.

Când pot fi utile suplimentele alimentare?

Uneori, consumul regulat de pește sau alte surse alimentare nu este suficient ori nu se regăsește constant în alimentație.

În astfel de situații, unele persoane aleg suplimente care conțin acizi grași sau formule destinate susținerii funcției cognitive.

De exemplu, pot fi găsite produse precum Neuro Optimizer sau suplimente cu acizi grași. Pentru mai multe detalii despre Neuro Optimizer, poți consulta helpnet.ro. Acesta poate fi achiziționat pe helpnet.ro sau în farmaciile Help Net. 

Recomandarea potrivită se stabilește împreună cu medicul sau farmacistul, în funcție de nevoile individuale.

Cine ar putea discuta cu specialistul despre suplimente?

Printre situațiile întâlnite frecvent se numără:

• perioade solicitante intelectual;
• alimentație cu aport redus de pește;
• persoane vârstnice preocupate de sănătatea cognitivă;
• studenți aflați în sesiuni intense de învățare;
• persoane care desfășoară activități cu grad mare de concentrare.

Ce obiceiuri completează efectul unei alimentații echilibrate?

Hrana reprezintă doar o piesă din puzzle.

Creierul apreciază și alte obiceiuri simple:

Somnul regulat

În timpul somnului au loc procese implicate în consolidarea memoriei și eliminarea unor produși reziduali rezultați din activitatea neuronală.

Mișcarea

Plimbările rapide, mersul pe bicicletă sau înotul susțin circulația sanguină și oxigenarea țesuturilor.

Antrenamentul mintal

Cititul, învățarea unei limbi străine, jocurile strategice și activitățile creative mențin creierul activ.

Gestionarea stresului

Expunerea prelungită la stres poate influența atenția, memoria și capacitatea de concentrare.

Tehnicile de relaxare și timpul petrecut în natură pot face diferența.

Așadar, creierul funcționează permanent, chiar și în momentele de repaus. Pentru a susține această activitate impresionantă, alimentația are nevoie de surse variate de grăsimi sănătoase, alături de somn, mișcare și stimulare intelectuală. Pe termen lung, alegerile făcute la masă pot contribui la menținerea clarității mintale, a memoriei și a capacității de concentrare la orice vârstă.

Sursa foto: Pexels.com