Ce poate ascunde durerea de cap și ce trebuie să facem

Atunci când ne confruntăm cu o durere de cap, ne blocăm. Ne oprim din orice activitate, nu ne putem bucura de timpul liber, nu putem socializa. Durerile de cap, indiferent că sunt insuportabile sau nu, acaparează fiecare parte din noi și atenția noastră se apleacă doar în acea direcție. Din fericire, în cele mai multe cazuri, este doar un episod trecător, fără repercusiuni asupra sănătății. Însă, în unele cazuri poate să fie un simptom pentru o afecțiune mai gravă.

Organizația Mondială a Sănătății estimează, că în fiecare an, jumătate din populația adultă a lumii are cel puțin un episod de durere de cap. Astfel, durerea de cap este una dintre cele mai comune dureri. Este una dintre principalele cauze de absenteism de la birou și de la școală și are un impact negativ asupra vieții sociale și de familie.

Ce este cefaleea (durerea de cap)?

Cefaleea este o durere la nivelul capului sau feței, care este adesea descrisă ca o presiune pulsantă, constantă, ascuțită sau surdă. Durerile de cap pot diferi foarte mult în ceea ce privește tipul, severitatea, localizarea și frecvența durerii.

Cauzele apariției cefaleei

Durerea pe care o simți în timpul cefaleei vine dintr-un amestec de semnale între creier, vasele de sânge și nervii din apropiere. Nervi specifici din vasele de sânge și mușchii capului se activează și trimit semnale de durere creierului. Dar încă nu este clar cum sunt activate aceste semnale, în primul rând.

Cauzele comune ale durerilor de cap includ:

Prezența unei boli. Acestea pot include infecții, răceli și febră. Durerile de cap sunt, de asemenea, frecvente împreună cu afecțiuni precum sinuzită (inflamația sinusurilor), o infecție a gâtului sau o infecție a urechii. În unele cazuri, durerile de cap pot rezulta dintr-o lovitură în cap sau, rareori, un semn al unei probleme medicale mai grave.
Prezența stresului. Stresul emoțional și depresia, precum și consumul de alcool, săritul peste mese, modificările tiparelor de somn și consumul de prea multe medicamente. Alte cauze includ încordarea gâtului sau a spatelui din cauza posturii proaste.
Mediul înconjurător, inclusiv fumul de tutun pasiv, mirosurile puternice de la substanțe chimice de uz casnic sau parfumuri, alergeni și anumite alimente. Stresul, poluarea, zgomotul, iluminatul și schimbările de vreme sunt alți posibili factori declanșatori.
Genetica. Durerile de cap, în special migrenele, tind să apară în familii. Majoritatea copiilor și adolescenților (90%) care au migrene au alți membri ai familiei care le fac. Când ambii părinți au antecedente de migrene, există o șansă de 70% de a avea și copilul lor. Dacă doar un părinte are antecedente de aceste dureri de cap, riscul scade la 25%-50%.

Factori de risc

Numai o mică parte dintre pacienții cu durere de cap ascund în spatele acestei manifestări o boală gravă. Există însă câteva semnale de alarmă pe care doctorul le caută și pe care le va investiga imagistic:

instalarea bruscă a unei dureri de cap foarte intense, manifestare care reprezintă o urgență medicală. Pacientul ar trebui să se prezinte la o cameră de gardă;
prezența manifestărilor sistemice, cum ar fi febra;
prezența unui deficit neurologic;
istoricul de neoplasm, de boală a sistemului imun sau de infecție HIV;
apariția durerii de cap în sarcină sau în perioada imediat următoare nașterii;
accentuarea durerii la efort fizic, tuse, strănut;
vârsta de debut peste 65 ani;
caracterul progresiv al durerii.

Vârsta

Vârsta poate reprezenta un factor de risc, în ceea ce privește migrena. Debutul migrenei poate începe la orice vârstă, deși atacul inițial are loc adesea în timpul adolescenței. Migrena atinge, de obicei, un vârf în timpul vârstei de 30 de ani, după care atacurile devin treptat mai puțin severe și mai puțin frecvente.

Genul

În general, femeile sunt mai predispuse la dureri de cap decât bărbații. Mai specific, fetele sunt mai predispuse să aibă debutul migrenei în jurul primului ciclu menstrual, prevalența migrenei la femei atingând un vârf în anii fertili, potrivit Fundației Americane pentru Migrene.

Stare de sănătate generală

Durerile de cap vor apărea cu o prevalență mai mare în rândul persoanelor care suferă de comorbidități, decât la persoanele care nu suferă de nicio altă afecțiune.

Stresul

Durerile de cap sunt mai probabil să apară atunci când ești stresat. Stresul este un declanșator comun al durerilor de cap de tip tensional și al migrenei. De asemenea, poate declanșa și alte tipuri de dureri de cap sau le poate agrava. Stresul este un declanșator de dureri de cap deosebit de frecvent la copii și adulții tineri.

Lipsa somnului sau un somn neodihnitor

Studiile au stabilit o relație între problemele de somn și tulburările de cefalee, inclusiv migrene, cefalee de tip tensional și cefaleea de tip cluster și cefaleea hipnică. Cu toate acestea, cei care se confruntă cu migrene în special, au mai multe șanse de a suferi de somn insuficient decât cei cu alte tulburări de cefalee. Pe lângă creșterea riscului de migrene, s-a demonstrat că privarea de somn crește severitatea și frecvența migrenei.

Cum este clasificată cefaleea

Există o clasificare internațională a durerilor de cap unde sunt precizate criteriile care trebuie îndeplinite pentru a putea stabili diagnosticul și pentru încadrarea acestora într-o anumită categorie. Astfel, sunt descrise în principiu două tipuri de durere de cap:

Cefaleea primară

Din categoria cefaleei primare, fac parte următoarele:

Migrena – durerea este frecvent centrată pe o parte a capului, debutând în jurul ochiului și tâmplei și răspândindu-se către spatele capului. Episoadele pot dura între 4 și 72 de ore.
Cefaleea de tensiune – acesta este cel mai frecvent tip de durere de cap. Un episod tipic produce o durere surdă, înțepătoare pe ambele părți ale capului și îl simți ca într-o menghină. Durerea mai poate cuprinde și umerii sau gâtul. Episodul poate ține de la 30 de minute, la 7 zile.
Cefalgiile autonome trigeminale

Cefaleea secundară

Acest tip de cefalee se resimte ca urmare a altor afecțiuni precum traumatismele extremității cefalice sau ale regiunii cervicale; afecțiunile din sfera ORL și stomatologică; infecțiile; tumorile; anumite afecțiuni vasculare.

Simptomele întâlnite la cefalee

Înainte să apară o durere de cap care să devină acută apar mai multe semnale, simptome, precum:

schimbare a dispoziției (pacientul devine brusc nervos, stresat sau deprimat);
poftă de mâncare nejustificată;
constipație;
căscat;

Simptome cefalee primară

În cazul cefaleei de tensiune, simptomatologia prezentă este reprezentată de o durere constantă care afectează ambele părți ale capului, ca și cum o bandă strânsă ar fi întinsă în jurul lui.

Migrenele, pe de altă parte, sunt de obicei resimțite ca o durere severă, pulsantă în partea din față sau laterală a capului. Unii oameni au și alte simptome, cum ar fi tulburări de vedere (persoanele care suferă de migrene pot avea puncte oarbe, numite scotoame, sau pot vedea modele geometrice sau lumini intermitente și colorate), greață, vărsături sau o sensibilitate crescută la lumină sau sunet.

Simptome cefalee secundară

Simptomele durerii de cap secundare sunt:

un tip nou sau diferit de durere de cap la o persoană de peste 50 de ani
durere de cap care te trezește din somn
cefalee care se agravează la schimbarea posturii, la efort sau la o manevră Valsalva, cum ar fi tusea și încordarea
dureri de cap asociate cu mestecatul alimentelor

Aceste simptome necesită investigații suplimentare de către un specialist.

Cum diagnosticăm corect cefaleea

Odată ce durerile de cap sunt diagnosticate corect, puteți începe un plan de tratament potrivit pentru simptomele prezente.

Primul pas este să discutați cu medicul dumneavoastră despre durerile de cap. Medicul va face un examen fizic și te va întreba despre simptomele pe care le ai și cât de des apar. Este important să fii cât mai complet posibil cu aceste descrieri. Oferă-i medicului tău o listă cu lucrurile care îți provoacă dureri de cap, lucrurile care le înrăutățesc și ce te ajută să te simți mai bine. Puteți urmări detaliile într-un jurnal de dureri de cap pentru a-ți ajuta medicul să diagnosticheze problema.

În timpul evaluării, pentru a avea o imagine completă, medicul poate să întrebe, printre altele:

Cum se simt durerile de cap.
Cât de des apar durerile de cap.
Cât durează durerile de cap, de fiecare dată.
Câtă durere îți provoacă durerile de cap.
Ce alimente, băuturi sau evenimente îți declanșează durerile de cap.
Câtă cofeină bei în fiecare zi.
Care este nivelul tău de stres.
Cum sunt obiceiurile tale de somn.

Majoritatea oamenilor nu au nevoie de teste de diagnosticare speciale. Dar, uneori, medicii sugerează o scanare CT sau RMN pentru a căuta probleme în interiorul creierului care ar putea provoca dureri de cap. Razele X ale craniului nu vor ajuta. EEG (electroencefalograma) este, de asemenea, inutilă, cu excepția cazului în care ați leșinat când ați avut o durere de cap.

Cum tratăm cefaleea

Deoarece există numeroase cauze ale durerilor de cap, nu există un tratament unic. Acesta este diferit, în funcție de tipul de cefalee.

În alegerea tratamentului, doctorul ține cont, pe lângă tipul de cefalee, de intensitatea, de frecvența și de durata durerii, informații obținute în urma anamnezei, dar și din jurnalul de cefalee pe care pacientul îl poate completa.

Tratamentul durerii de cap include atât medicamente, cât și educarea pacientului cu modificarea stilului de viață.

Tratament medicamentos

Medicația poate fi împărțită în două categorii: medicație folosită în acut și medicație de prevenție. Cele mai utilizate medicamente pentru durerea de cap acută sunt analgezicele, antiemeticele și antimigrenoasele. Medicația profilactică cuprinde medicamente din diverse clase terapeutice, adecvate fiecărui tip de cefalee. Aceste medicamente trebuie luate zilnic, având ca scop reducerea frecvenței, intensității și duratei durerii. Alegerea unui anumit medicament se face ținând cont de diagnostic, de afecțiunile asociate și de particularitățile pacientului, dar și de posibilele efecte adverse.

Evitarea factorilor declanșatori

Odată ce ai identificat factorii declanșatori pentru durerea ta de cap, primul lucru care îl poți face este să eviți acel mediu. Stai departe de zgomote puternice, de mirosuri înțepătoare și neplăcute, de lumina prea intensă etc. Evită situațiile care aduc stres și disconfort psihic.

Odihna și exercițiul fizic

Uneori durerile de cap reprezinta un mod prin care organismul ne transmite că are nevoie de o pauză. O ședință de masaj, o plimbare sau o carte poate ajuta în mare măsură la ameliorarea durerilor de cap și, mai ales, la îndepărtarea stresului.

Managementul stresului

Managementul stresului te învață modalități de a face față situațiilor stresante. Tehnicile de relaxare ajută la gestionarea stresului. Folosiți respirația profundă, relaxarea musculară, imaginile mentale și muzica, pentru a vă ușura tensiunea.

Remedii naturiste

Durerile de cap pot fi ameliorate prin câteva metode la îndemâna oricui:

Învață să bei apă pe tot parcursul zilei. Dacă durerea de cap este cauzată de deshidratare, bea un pahar cu apă, la primul semn de durere.
Compresă cu gheață pe frunte sau cu apă fierbinte pentru ameliorarea cefaleei de stres
Merele și oțetul din mere ajută la restabilirea echilibrului acid-alcalin din organism. Poți umple un bol mare cu apă clocotită aburindă. Adaugă 3-4 linguri de oțet de mere în ea. Ține un prosop deasupra capului și inspiră aburii între 10 și 15 minute.
Ghimbirul – are proprietăți antiinflamatoare care ajută la calmarea durerilor de cap. Ghimbirul ajută vasele de sânge de la nivelul capului să se relaxeze și activează anumite substanțe din creier care ajută la calmarea durerii.
Ceaiul negru/verde, ceaiul de mușețel, de tei, de lavandă, de mentă.

Suplimente alimentare

În loc să apelați direct la medicamente pentru durere, luați în considerare următoarele suplimente alimentare:

Suplimentele cu magneziu – deficiența de magneziu a fost legată de atacurile de migrenă, iar ingerarea a 200 până la 600 mg de magneziu pe zi poate reduce cazurile acestor atacuri. Alimentele bogate în magneziu în mod natural includ leguminoase, migdale, broccoli, spanac, avocado, smochine uscate și banane.
Uleiuri esențiale de mentă și lavandă: ambele remedii au un efect natural de amorțire și de răcire, făcându-le perfecte pentru ameliorarea durerilor de cap. Inhalarea acestor uleiuri s-a dovedit a fi un instrument eficient pentru ameliorarea durerii, pentru cei care suferă de dureri de cap și migrene.
Feverfew: O plantă medicinală originară din Asia, dar care a devenit comună în întreaga lume, s-a descoperit că aceste frunze uscate ameliorează simptomele asociate cu dureri de cap, migrene, crampe menstruale, astm, amețeli și artrită. Feverfew poate fi găsit în suplimente, cu o doză recomandată de 100 mg până la 125 mg zilnic, pentru prevenirea durerilor de cap și a migrenei.

Cum prevenim cefaleea

Schimbarea stilului de viață este un prim pas. De asemenea, este benefică respectarea unui anumit regim care să includă:

respectarea igienei somnului, cu un număr de aproximativ 7 ore de somn;
respectarea orarului meselor, fără a sări peste mese;
consumul unei cantități adecvate de lichide, cu evitarea deshidratării;
în migrenă, este recomandată evitarea alimentelor care pot juca rol de factor declanșator (trigger) al unei crize migrenoase, cum ar fi anumite brânzeturi care au un conținut ridicat de tiramină, alcoolul, alimente conținând anumiți aditivi alimentari cum ar fi glutamatul monosodic etc.;
activitatea fizică (pacienții sunt încurajați să facă sport, exercițiile fizice moderate, regulate, având un efect benefic pe termen lung cu scăderea frecvenței și intensității atacurilor migrenoase. Exercițiile fizice duc la descărcarea de endorfine și de enkefaline, ne dau o senzație de bine, îmbunătățesc calitatea somnului, ajută la reglarea greutății și reduc stresul.

Concluzii de reținut despre durerile de cap

Chiar dacă tulburările de cefalee sunt frecvente, nu trebuie să le ignorați întotdeauna. În schimb, cel mai bine este să-ți asculți corpul și să cauți ajutor dacă este nevoie. Există numeroase variante de tratament pentru acestea, dar uneori este suficientă modificarea stilului de viață.