79% dintre românii cu obezitate cred că e doar o problemă de voință. Ce spun medicii?

În România, percepția asupra greutății corporale este marcată de un paradox: deși suntem printre cele mai tolerante națiuni față de această condiție, suntem și cei mai predispuși să ignorăm natura medicală a problemei. Pentru a aduce claritate și sprijin concret, compania Lilly România desfășoară Caravana medicală „Obezitatea este o boală', un proiect de amploare care a oferit gratuit evaluări ale compoziției corporale în București, Cluj-Napoca și Timișoara și Iași.

Românii sunt interesați de evaluarea stării de sănătate

Etapele de până acum ale Caravanei medicale „Obezitatea este o boală' au demonstrat că românii își doresc răspunsuri clare de la specialiști. Această deschidere este cu atât mai importantă cu cât realitatea din teren ne provoacă să fim atenți. Potrivit Societății Române de Chirurgie Metabolică, mai puțin de 4 din 10 dintre români se mai încadrează într-o greutate sănătoasă, în timp ce majoritatea se luptă cu supraponderabilitatea sau obezitatea.

Stil de viață versus diagnostic medical

RECOMANDAREA NOASTRĂ:

Imaginile cu Loredana Groza care au stârnit reacții neașteptate. Cum a apărut în Maldive. „Nu înțeleg ce este cu pozițiile astea așa vulgare”

Studiul realizat de Ipsos pune reflectorul pe un paradox: aproape 8 din 10 români (79%) care trăiesc cu obezitate cred că afecțiunea poate fi prevenită exclusiv prin alimentație și mișcare, fiind cel mai mare procent din cele 14 țări studiate. Totuși, medicii și OMS ne amintesc că obezitatea este, de fapt, o boală cronică. Nu este vorba doar despre lipsă de voință; biologia joacă un rol major, declanșând o rezistență biologică a organismului la slăbire, care transformă acest proces într-o provocare greu de gestionat fără ajutor specializat. 

Dialog despre știință și noile terapii

RECOMANDAREA NOASTRĂ:

Mircea Radu a divorțat de soția sa, Raluca, după mai bine de un deceniu de căsnicie. Cum a confirmat trista veste

Pentru a descifra aceste cifre și a combate stigmatizarea, Lucian Mîndruță a invitat-o la o discuție deschisă în cadrul unui podcast dedicat pe conferențiar doctor Laura Mihalache. 

CONȚINUT VIDEO AVANTAJE 

Aceștia explorează rolul crucial al medicului în era noilor terapii, explicând de ce obezitatea necesită un management medical personalizat, capabil să îmbunătățească radical calitatea vieții și să prevină cele peste 200 de complicații asociate.

Dr. Laura Mihalache, conferențiar doctor:

Greutatea unei persoane este determinată de ceea ce noi numim balanță energetică. Pe de-o parte este vorba de aport energetic, pe de altă parte este vorba de cheltuială energetică. Ceea ce rămâne între cele două, surplusul, va fi depozitat ca țesut adipos. Doar că această balanță energetică nu ține doar de voință. Este fin modulată de semnale biologice, hormonale, metabolice, care fac ca această balanță să se dezechilibreze în timp. Obezitatea este o afecțiune cronică și nu este o calitate ce definește o persoană. În foarte multe situații apare auto-învinovățire, în alte situații apare o judecată din partea din celor din jur. Este considerat lipsit de voință, lipsit de capacitatea de a se auto-limita, este considerat, poate, cu posibilități cognitive mai reduse căci apare preconcepția că se gândește mereu la mâncare. Dar realitatea este alta. De fapt, există o serie întreagă de semnale neuro-biologice care modifică echilibrul dintre hormonii senzație de foame si hormonii senzație de sațietate, care nu țin deloc de voință. Atunci este, de fapt, o afecțiune cronică ce are mecanisme fizio-patogenice extrem de complexe. Aceste persoane necesită o evaluare completă, stabilirea unor ținte terapeutice și apoi stabilirea unui algoritm terapeutic care trebuie monitorizat în permanență și ajustat în permanență pe tot parcursul vieții.

O perspectivă pentru viitor

Privind spre viitor, cifrele ne provoacă să fim realiști: Atlasul Obezității 2025 arată că 70% dintre adulții din România au un IMC ridicat, iar proiecțiile pentru 2030 estimează că aproape 11 milioane de români vor fi supraponderali sau vor trăi cu obezitate. În acest peisaj, cele peste 4.000 de evaluări făcute deja în Caravana Lilly înseamnă mai mult decât simple statistici; ele reprezintă oameni care au făcut primul pas spre schimbare. 

Chiar dacă în România ne simțim mai puțin judecați pentru greutatea noastră (doar 17% resimt stigmatizarea, mult sub media altor țări), această deschidere socială n-ar trebui să ne facă să ignorăm riscurile medicale. Sănătatea începe atunci când privim obezitatea cu aceeași rigoare ca pe orice altă afecțiune cronică și când avem curajul să deschidem acest dialog cu un specialist.

Despre studiul sindicalizat Ipsos

Studiul sindicalizat Ipsos privind Percepțiile Globale asupra Obezității a fost realizat online, în 14 țări din lume (inclusiv în România), în perioada decembrie 2025 – ianuarie 2026.

În România au fost intervievați 1.000 de adulți, dintre care 201 persoane care trăiesc cu obezitate și 799 persoane care nu trăiesc cu obezitate. Eșantionul populației generale a fost structurat pe baza unor cote de vârstă, gen și regiune.

Eșantionul din România este mai urban, mai educat și/sau mai prosper decât populația generală, rezultatele reflectând în principal opiniile segmentului mai „conectat' al populației.

Clasificarea respondenților în funcție de statusul ponderal a fost realizată pe baza înălțimii și greutății auto-raportate, folosind următoarele definiții:

• persoane care trăiesc cu obezitate: IMC ≥30;
• persoane care nu trăiesc cu obezitate: IMC <30.  

Datele nu au fost ponderate. Ratele de prevalență a obezității din eșantion se bazează pe informații auto-raportate și sunt utilizate exclusiv pentru analiza comparativă a percepțiilor, nu ca substitut pentru statisticile epidemiologice oficiale.